default-logo

Ăsta-i Dragnea! Cu nimic mai bun decât premierii săi…

Când politica internațională se face de către persoane cu competențe județene se ajunge, inevitabil, la rezultate de genul memorandumului pentru mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. O comparație facilă ar fi cu mutarea capitalei României de la București la Alexandria. Sau, mă rog, ceva de genul acesta.. Că Dragnea nu pricepe asemenea subtilități, e una. Dar Meleșcanu nu poate fi suspectat că n-ar înțelege implicațiile, pentru că are de-aface cu ele de o viață. Dealtfel, încă de la anunțul lui Trump președintele PSD s-a exprimat, pragmatic cum este el, în sensul că mutarea ar reduce…cheltuielile de navetă ale diplomaților români. Părea, dacă nu o glumă, o abordare specifică programului intern de guvernare. Avându-l alături pe Tăriceanu s-ar fi putut crede că era susceptibil să suporte influența benefică a unui partener hârșit în chestiunile guvernării, pentru a reveni la realitate. Dar, dacă ne amintim că Tăriceanu a fost cel care intenționa să retragă trupele din Irak ca să-i facă în ciudă lui Băsescu, constatăm că așa ceva era exclus. Dacă am face un inventar, putem vota această intenție de decizie ca gafa majoră a unei guvernări care s-a întrecut cu sine în a le bifa. Semnul că nici după primele reacții negative Dragnea nu a înțeles nimic este și comentariul său actual pe marginea chestiunii din care reiese respectul de-a dreptul mistic față de influența politică majoră a israelului și față de inițiativele derutante ale lui Trump. Nu știu câtă nădejde că eforturile sale personale ar putea fi remarcate – cu beneficiile implicite – de către cei interesați și câtă intuiție politică au stat la baza acestei aventuri diplomatice. A fost însă un moment neașteptat de prielnic pentru Iohannis de a acuza ignoranța constituțională a Guvernului și de reaminti faptul că aranjamentele diplomatice constituie o prerogativă prezidențială. Este greu de imaginat ce a fost, totuși, în capul celor care au avansataceastă intenție, în condițiile în care nici o țară din Uniunea Europeană nu a marșat în acest sens – date fiind implicațiile majore și complexitatea dosarului palestinian, iar din restul lumii doar Guatemala i s-a alăturat lui trump. Cine știe, poate că doar un Ceaușescu ar fi putut avea o astfel de abordare, din rațiuni specifice contextului istoric, dar din păcate Dragnea nu este Ceaușescu (pe un astfel de palier) și nici România de azi nu este cea din vremea gesturilor politice spectaculoase din contextul geopolitic respectiv.

Octavian Andronic

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.