SCRIEREA CU DIACRITICE (I)

„Fii atent cum vorbeşti, cuvintele atrag faptele” (Nichita Stănescu)

Un semn diacritic este un semn tipografic adăugat la o literă pentru a indica o diferenţă în pronunţie sau pentru a deosebi, printr-o diacritică, sensurile a două cuvinte care, în lipsa diacriticei, ar fi scrise identic.

În limba română, semnele diacritice se plasează, de obicei, deasupra sau dedesubtul unei litere.

Limba română foloseşte următoarele cinci semne diacritice Ă, Â, Î, Ș, Ț, cu perechile lor minuscule ă, â, î, ș, ț.

Aspectul şi denumirea semnelor diacritice, care au rol distinctiv, folosite în scrierea limbii române sunt (vezi DEX şi DOMO):

Ă ă – căciulă (breve): când semnul este pus deasupra unei litere.

 â Î î – circumflex.

Ș ș Ț ț – virguliţă sau virgulă, plasată sub literele corespunzătoare s, S, t, T.

De ce este importantă scrierea cu diacritice

„Cuvintele ne spun cum să gândim şi să acţionăm” (Benjamin Lee Whorf)

Aşa după cum se poate constata cu uşurinţă şi din exemplele din acest material, sensul şi conţinutul unor cuvinte, propoziţii, fraze şi al unor articole de lege este schimbat radical, în rău, faţă de cel corect, din cauză că scrierea, fie şi numai a unei singure litere dintr-un cuvânt, nu s-a făcut corect, cu diacritice.

Scrierea fără diacritice poate duce la exprimări ambigue, interpretabile diferit, vulgare, pornografice, obscene şi / sau cu un sens şi cu un conţinut total diferit de cel corect, care, în unele cazuri, poate genera grave consecinţe morale şi / sau juridice, exemplele prezentate în acest material fiind edificatoare în acest sens.

„Analfabetul viitorului nu va mai fi cel care nu ştie să citească, ci cel care nu ştie să înţeleagă” (Alvin Töffler)

Scrierea fără diacritice poate conduce la cuvinte care nu există în limba română, precum „pamant”, „stiinta”, „samanta”, rezultate din scrierea incorectă, fără diacritice, a cuvintelor „pământ”, „ştiinţă”, „sămânţă”.

Unele cuvinte se pot interpreta în numeroase feluri, foarte diferite, în funcţie de diacriticele care li se ataşează, precum:

1) cuvântul „tata” se poate interpreta în nu mai puţin de 6 feluri, respectiv: „tata”; „tată”; „ţaţa”; „ţaţă”; „ţâţa”; „ţâţă”;

2) cuvântul „laturi” se poate interpreta în 3 feluri, respectiv: „laturi” / ”latură” (parte laterală, margine a unui obiect; parte, sens, direcţie etc.); „lături” (apă murdară în care s-au spălat vasele, rufele sau în care s-a spălat cineva; zoaie, spălaturi etc.); „laţuri” / ”laţ” (instrument pentru prins păsări sau animale, constând dintr-un ochi de sfoară, de sârmă etc.);

Cuvintele străine (nume de persoane şi de locuri, titluri de cărţi, citate etc.) trebuie scrise cu diacriticele proprii limbilor de origine. Trebuie avut în vedere faptul că, după o perioadă minimă de acomodare în scrierea cu diacritice pe calculator, viteza de scriere este aceeaşi şi cu diacritice şi fără. În frecvente cazuri, textele scrise fără diacritice obligă numeroşi utilizatori la efortul de a introduce diacriticele ulterior, lucru migălos, care consumă mult timp şi nervi şi care generează nemulţumire şi dispreţ faţă de instituţiile statului (de la care emană respectivele texte) şi faţă de funcţionarii publici (care le-au scris).

Cei care scriu fără diacritice, pe lângă faptul că dovedesc o lipsă de respect faţă de cititori (de utilizatori a ceea ce scriu ei), sunt etichetaţi şi ca agramaţi (ca persoane care fac greşeli elementare de limbă, deşi se pretind oameni culţi), ca ignoranţi, inculţi, necultivaţi, neinstruiţi, neînvăţaţi, proşti, „glorioşi analfabeţi profesional” etc.

„Doar două lucruri sunt infinite: universul şi prostia omenească. Şi nu sunt sigur în legătură cu primul” (Albert Einstein)

Grav este şi faptul că numeroase şi deosebit de importante acte normative, inclusiv cele emise de justiţie, conţin cuvinte scrise fără diacritice, generând serioase greutăţi în cunoaşterea, în interpretarea şi în aplicarea corectă a acestora.

Limbajul fiscal deficitar este sursa multor neînţelegeri şi a numeroase fapte de evaziune fiscală legală.

Surprinde şi nedumereşte faptul că chiar şi Biblia, editată în format electronic de Patriarhia Română, postată pe Internet pe Site-ul „BibliaOrtodoxa.ro” (http://www.bibliaortodoxa.ro/ carte.php?id=25&cap=3), conţine numeroase şi inadmisibile greşeli în redarea corectă a unor versete, greşeli care sunt cauzate şi de faptul că unele cuvinte nu sunt scrise cu diacritice, aşa cum este corect, dintre care prezint aici un singur exemplu, existent în Vechiul Testament, în Facerea (Geneza), Capitolul 3, versetul 19 (sublinierile îmi aparţin):

„19. ÃŽn sudoarea fetei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce”.

Textul corect este următorul:

„19. În sudoarea feţei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce”.

Nu „ÃŽn sudoarea fetei tale îţi vei mânca pâinea ta”, ci „În sudoarea feţei tale îţi vei mânca pâinea ta”.

În orice text românesc, lipsa diacriticelor denotă o gravă lipsă de profesionalism şi de cultură generală, elementară.

În Biblia menţionată mai sus numeroase versete sunt exprimate prin cuvinte (şi formulări) fie care nu sunt înţelese, fie care necesită folosirea DEX-ului, unele cuvinte negăsindu-se nici în acest dicţionar.

Edificator în acest sens este exemplul din versetul 32, al capitolului 27, din „Leviticul”, redat mai jos, în care sublinierile îmi aparţin:

„32.

Toată dijma de la boi şi de la oi şi tot al zecelea din câte trec pe sub toiag este afierosit Domnului”.

Cuvântul „afierosit 1) nu este cunoscut de marea majoritate a populaţiei; 2) conform DEX, acesta are sensurile de „1. Tranz. A risipi o avere, un bun etc. 2. Refl. A se dedica, a se consacra”, fiind greu de stabilit care este cel potrivit pentru acest verset; 3) foarte puţini dintre cei care citesc acest verset vor înţelege că este vorba despre o zeciuială închinată Domnului.

N. Grigorie Lăcriţa

Scrierea cu diacritice: ● Indicator al gradului de cultură şi de profesionalism.

● Condiţie esenţială pentru elaborarea, interpretarea şi aplicarea corectă a textelor şi a prevederilor legale

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.