Te provoc
Să dai drumul
La Toată
Tinerețea
din Tine
să mergi pe
străzi
și să strigi
multicolor
Toamnă
Atât de mult te iubesc!
În anotimpul Tău
mi-e sufletul
din nou Regină
și adap cuvintele
calde
colorate
la Poarta
Sufletului
Tău
E Toamnă
și asta înseamnă
Bogăție!
E Toamnă
În înțelesul
Cel mai firesc
Al Inimii
De Roșu aprins
Roșu corai
Roșu de buze neșters
Ce se pierde
În cel mai vivace sărut de curcubeu
Frunzele
Se alintă
Încă din vară
Sub preludiu
Inimii mele
Acum cad melancolice
Formând mai
Degrabă un
Pod de
Piatră
Dezinvolți
Copiii cântă în
Drum spre școală
Sonor
Podul de piatră s-a dărâmat
A venit apa și l-a luat
Vom face…
Altul mai trainic…
Împletesc pe pieptul pământului
Toate pietrele
Până ce devin ceva sacru
O inimă roșie de Brâncuși…
Și acum
Gata
Mă înalț…
Și TOAMNĂ,
Sunt o aripă din zborul Tău
Sunt un gând de nemurire
Ce contemplă
Timpul
În dimensiuni de real și ireal
Atunci
Când frunza cântă
și apa cântă
și cerul cântă
Toată iubirea
pentru voi, oameni buni!
Claudia Motea, 17 septembrie 2018, Serata Eminescu Jurnalistul- UZPR