default-logo

Tibor Szász. Evocare la ceas aniversar

Istoria catedrei de pian a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” s-a scris în registrul vocației, al talentului și al dedicării. Descendenții acesteia au preluat și au răspândit cu profesionalism valoroasele învățături primite, conferind noi dimensiuni și sensuri identității noastre muzicale.
O proiectare a tradiţiei transilvane în actualitatea muzicală europeană a realizat-o Tibor Szász, pianist de renume internațional, actualmente profesor la Hochschule für Musik Freiburg, unde predă din anul 1993. În cadrul unei burse de studiu, am avut privilegiul de a asista la cursurile distinsului dascăl, ocazie de a urmări continuitatea principiilor școlii Eliza Ciolan, profesoara sa de la Cluj. Totodată, evocarea artistului este o datorie de onoare, dictată de aniversarea a 70 de ani, pe care însă îi ghicești cu greu dincolo de aspectul şi vivacitatea sa spirituală.
Pianist puternic ancorat în circuitul artistic internațional, cu o activitate arborescentă, Tibor Szász deține un palmares impresionant de premii, susținând concerte și recitaluri în renumite săli ale lumii. Și-a îndeplinit misiunea muzicală și pedagogică cu vocație artistică, demnitate a spiritului, onestitate intelectuală, fiind un adevărat ambasador al școlii prestigioase în care s-a format.
Născut într-o familie cu preocupări intelectuale, Tibor Szász a cunoscut de mic noblețea spiritului, casa părinților săi oferindu-i, prin atmosfera caldă și elevată, cadrul perfect pentru apropierea de muzică. De la unsprezece ani a aprofundat studiul pianului cu „prima profesoară veritabilă, Eliza Ciolan. Am fost norocos – Am primit cea mai bună îndrumare”, mărturisește pianistul într-un interviu.
În martie 1965, a debutat ca solist cu orchestra sub bagheta lui Antonin Ciolan, fondatorul Filarmonicii Clujene. Palmaresul pianistului se îmbogățește. În anul 1967 a participat la Concursul Internaţional „George Enescu”, alături de nume prestigioase ale pianisticii românești: Radu Lupu și Dan Grigore, obținând prima menţiune, o realizare remarcabilă pentru tânărul artist într-o competiție de înalt nivel.
În februarie 1970, pianistul a plecat în SUA, unde a studiat pianul cu profesorii Leon Fleisher, Theodore Lettvin, Russell Sherman, Miklós Schwalb și Charles Fisher. Muzicianul a continuat să releve bogăția înzestrărilor sale artistice și a educației solide, prin câștigarea a numeroase concursuri importante (Boston, Arlington). Unul dintre cele mai semnificative evenimente în cariera sa a fost obținerea Premiului I, în 1974, la Concursul Internațional de Pian al Universității Maryland, reușită ce i-a deschis noi orizonturi. Aflat pe noi culmi ale succesului, pianistul nu a uitat să privească înapoi cu recunoștință, spre cea care i-a pus baza educației sale: „Am avut marea fericire de a fi elevul doamnei Eliza Ciolan, profesoară la Conservatorul din Cluj, soția renumitului dirijor, Antonin Ciolan. Doamna Ciolan mi-a format cea mai mare parte din educația mea muzicală și pianistică, s-a ocupat în mod special de mine de la vârsta de unsprezece ani până la douăzeci și doi de ani. Îi datorez cel mai mult în obținerea tehnicii pianistice, fapt care la concurs imediat s-a observat și a prins juriul. La Boston am continuat studiile mele, însă baza adevărată am primit-o la Cluj, de la doamna Ciolan, căreia îi rămân îndatorat pentru toată viața.”
A desfășurat o bogată activitate didactică pe tărâm american, la universități de prestigiu: Bowling Green State University, University of Dayton și Duke University. Ca o încununare a pregătirii sale profesionale, Tibor Szász a obținut în 1983 diploma de doctor în arte muzicale la Universitatea din Michigan, Ann Arbor. Germania este țara care i-a oferit o slujbă pe viaţă; astfel, în 1993 pianistul a început o bogată activitate didactică la Hochschule für Musik Freiburg. Școala pianistică clujeană este, astfel, răspândită prin activitatea profesorului, clasa sa de pian având o componenţă multietnică: Japonia, Taiwan, China, Filipine, Spania, Brazilia, Argentina, Franţa, fosta Uniune Sovietică, Bulgaria, România.
Succesul său ca profesor a fost dublat de cel ca pianist: a susținut peste o mie de concerte, recitaluri pe mari scene din România, SUA, Germania, Franţa, Spania, Islanda, Taiwan, acoperind un repertoriu vast: Couperin, Bach, Mozart, Haydn, Beethoven, Chopin, Liszt, Debussy, Ravel, Enescu, Bartók, Toduţă, Massiaen, Ţăranu.
După cum menționam la începutul articolului, am avut privilegiul de a asista la câteva din orele de pian susținute de distinsul profesor cu studenți săi: tineri proveniți din continente ce alcătuiau o varietate etnică și culturală foarte consistentă. Dascălul s-a pliat atât de natural prin atitudine, excurs, explicații, implicații terminologice la fiecare student, în funcție de cultura și țara sa: saturate cu replici și idei memorabile, cursurile sale hrăneau apetitul studenților pentru istoria muzicii, prin joncțiuni și explicații dialectice. Profesorul nu doar că oferea exemplificări revelatoare din literatura pianistică universală care vizau aceeași problemă tehnică sau muzicală, dar le completa mereu cu observații, comentarii lămuritoare, de natură să livreze informațiile istorice, muzicale, culturale, filosofice și chiar filologice necesare pentru a asigura înțelegerea profundă a partiturii. Cu o versatilitate continuă în procesul de adaptare la personalitatea și nivelul studentului, Tibor Szász asigura astfel un demaraj în lectură și o parcurgere a pieselor solid, asistată” științific, dublată de erudiția pedantă și tonul cordial. Mai departe, studentul avea posibilitatea să-și pună la încercare propriile gânduri, dar și propriile soluții, dincolo de sugestiile profesorului. În plus, profesorul le-a oferit tinerilor nu doar un stimul intelectual, ci și adjuvantul aferent regenerării afective, necesar oricărei interpretări autentice. Astfel, într-o lume uneori crispată, Tibor Szász este genul de dascăl care te invită să respiri liber, să gândești pe cont propriu și să-ți asumi riscul de a greși. Totodată, este un magister musicae a cărui configurație psihologică și sufletească atinge unul dintre cele mai importante deziderate, acela de a oferi o educație rotundă, plenară, de a forma oameni deplini, vii, „simfonici”.
Personal, m-a încurajat discret, dar aproape patern, în cele intelectuale și în cele umane. Îi datorez deci recunoștință și îl admir pentru curajul rostirii și veritabila sa bonomie.
Iar nouă, și în special tinerilor care vin după noi, ne-aș dori să fim capabili, în epoca resentimentului generalizat și a relativismului valoric postmodern, să recunoaștem în Tibor Szász și în puținii ca el modele autentice de artist, de intelectual și de muzicolog; să conștientizăm că trăim în același timp cu una dintre marile și autenticele personalități ale timpului nostru, un gând pe baza căruia este de reflectat, de vorbit, de construit, de respectat.

Cristina Pascu / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.