◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

5 Octombrie – Ziua Mondială A Educaţiei! La Mulţi Ani Profesorilor!

Astăzi, 5 octombrie 2017, preşcolarii, elevii şi profesorii din toată lumea marchează Ziua Internaţională a Educaţiei prin manifestări artistice dedicate acestui eveniment, conform planificărilor existente la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ.
Aceasta zi se sărbătoreşte în peste 200 de ţări, denumirea ei fiind World Teachers’ Day în engleză sau Journée Mondiale des Enseignants în franceză. În mai multe țări, Zilele profesorilor sunt destinate a fi zile speciale de apreciere a cadrelor didactice. Unele dintre ele sunt sărbătorite la sfârșitul săptămânii, în timp ce altele sunt celebrate în timpul zilelor lucrătoare.
„Referindu-se la principiile noii paradigme a educației, Bruno Wurtz amintește în 1992 principiul egalitarist și flexibilitatea și integrarea vârstelor, referindu-se la faptul că ritmurile înaintării în materie pot fi diferite, datorită diversității individuale. Bernard Schwartz consemnează în 1976 faptul că egalizarea șanselor de reușită în învățământ nu înseamnă promovarea uni egalitarism, a unui tratament identic pentru toți în numele egalității, ci din contră, egalizarea înseamnă a oferi fiecărui individ un ritm și forme de învățământ care să i se potrivească.”
Ziua mondială a Educaţiei adună anual sute de mii de elevi şi părinţi din întreaga lume, pentru a aduce un omagiu tuturor cadrelor didactice al căror rol este vital pentru reconstrucţia socială, economică şi intelectuală a fiecărei ţări.

5 Octombrie – ZIUA MONDIALĂ A EDUCAŢIEI
În 1994, în data de 5 octombrie, UNESCO a inaugurat prima Zi Mondială a Educatorilor pentru a comemora semnarea, în anul 1966, a Recomandării făcute de UNESCO şi Organizaţia Internaţională a Muncii privind condiţiile de muncă ale personalului didactic.
Sărbătoarea fost desemnată la 5 octombrie de către UNESCO pentru a marca semnarea, în 1966, a „Recomandării UNESCO/OIM (Organizația Internaţională a Muncii) privind statutul profesorilor “(1966) şi „Recomandarea privind învățământul superior “(1997), principalele documente de referinţă privind cadrele didactice la nivel internaţional.
Prin urmare, UNESCO a creat această zi pentru a atrage atenţia anumitor guverne asupra condiţiilor rele de muncă în care cadrele didactice îşi desfăşoară activitatea, asupra salariilor mici ale acestora.
În România, printr-un ordin de ministru al Educaţiei Naţionale şi Cercetării, în care a fost stabilită structura anului şcolar 2016 – 2017, miercuri, cursurile conform programului obişnuit, vor fi suspendate.

Ziua-educatiei-350 de ani de la adoptarea Statutului cadrelor didactice
Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la Recomandarea UNESCO şi a Organizaţiei Internaţionale a Muncii cu privire la statutul cadrelor didactice. Tema din acest an este “Să-i preţuim pe profesori, să le îmbunătăţim statutul”
Asociaţia Generaţiei de Azi a sprijinit dintotdeauna educaţia tinerilor şi dezvoltarea acestora pe mai multe segmente. Considerăm că educaţia ȋşi merită o astfel de zi, deoarece cum spunea şi Aristotel „Educaţia este cea mai bună provizie pe care o poţi face pentru bătrâneţe”. Iar această provizie nu ar fi disponibilă fără ajutorul sculptorilor, şi anume profesorii. Această zi trebuie recunoscută şi sărbătorită ȋn toată lumea pentru a se aminti că rolul profesorului şi a celorlalte categorii de personal din educaţie este vital pentru reconstrucţia socială, economică şi intelectuală a fiecărei ţări ȋn parte.
„Se spune că ȋn Japonia, singurii care nu se înclină în fata împăratului, sunt profesorii. Motivul: Nu pot exista împărați fără profesori. În perioada din ultima vreme, am observat că se doreşte o societate mai neştiutoare. Profesorii trebuie să se adapteze actualei societăţi, să fie mai open-minded, mai bine pregătiţi şi mai aproape de elevi. Numai prin profesori foarte bine pregătiţi vom avea o societate mai bine pregătită. Ziua Mondială a Educaţiei nu consider neapărat necesar a fi sărbătorită printr-o zi liberă, ci mai degrabă prin conştientizarea importanţei educaţiei. Eventual ar trebui o analiză swot.” a declarat Cristian Tănase, Preşedintele Asociaţiei Generaţiei de Azi.

Rata abandonului şcolar creşte de la un an la altul
Rată abandonului şcolar creşte de la un an la altul, iar sărăcia pare să fie motivul principal pentru care elevii români renunţă la studii şi pentru care părinţii lor îi retrag de la şcoală.
Cele mai periculoase consecinţe ale sărăciei în România se reflectă în abandonul şcolar, unul dintre cele mai serioase motive de îngrijorare subliniat în raportul asociaţiei Salvaţi Copiii România.
Asociaţia arată că peste jumătate din copiii români (52,2% mai exact) trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială. Asta în timp ce în restul statelor europene, rată sărăciei este de 28%, raportul Salvaţi copiii arătând că resursele alocate pentru educaţie, sănătate şi protecţie socială sunt scăzute, ceea ce creşte cu atât mai mult vulnerabilitatea copiilor care provin din familii defavorizate.
Acelaşi raport arată şi că aproape 366.000 de copii cu vârstă între 3 şi 17 ani nu urmau în anul 2013 nicio formă de învăţământ (preşcolar, primar, gimnazial, liceal sau profesional). Eurostat arată că la finalul anului şcolar 2014-2015, a crescut rată părăsirii timpurii a şcolii cu 1,8%, ajungând în doi ani la 19,1% de la 17,3%.
Asupra educației ca întreg se reflectează, în ultima vreme, tot mai putin. Fiecare ştie cât de autofinanţat este sistemul de învăţământ, atenţia se concentrează mai mult pe identificarea unor politici potrivite pentru ascensiunea educaţiei in România iar cele mai multe eforturi se consuma in protestele de cerere a drepturilor, de obicei băneşti. Rezulta, cel mai adesea, o ignoranta remarcabila asupra valorii educaţiei, ignoranta manifestata politic, social si personal. Ecaterina Andronescu, fost ministru al educaţiei, apreciază ca într-o epoca in care informaţia este culeasa din medii extrem de complexe, şcoala rămâne singura care selectează corect si eficient informaţia.
Bineînţeles, cel care trebuie sa conştientizeze cel mai bine rolul educaţiei in societate este dascălul. Acesta trebuie sa fie conştient de vocaţia sa de educator, formator si informator având in vedere faptul ca dascălul rămâne un pilon important in formarea elevilor.
Rămâne, insa, de văzut daca societatea in ansamblul ei recunoaşte rostul si rolul învăţământului. Într-un context istoric marcat de multe confuzii, societatea se afla in pericolul de a nu înţelege efectele pe termen lung ale educaţiei.
De asemenea, deocamdată, la nivel înalt, şcoala risca adesea sa fie perceputa ca o o simpla instituţie negeneratoare de profit care consuma, in schimb, multe resurse.
Indiferent de care ar fi probleme într-un anumit sistem, precum educaţia, soluţiile pentru reuşita valorificării rolului sau nu pot sa vina decât din dorinţa comună de a acţiona pentru buna sa desfăşurare si nu doar a ne deprinde cu emiterea de teorii utopice si… atât.
De ziua mondiala a educaţiei fiecare membru al societăţii poate reflecta si la asta.
Cred că ar trebui să se schimbe ceva în școli. Copiii să învețe de mici adevărata scară a valorilor. Atunci poate se va schimba ceva in mentalitatea noastră ca popor.
Ca sa schimbi mentalitatea unui popor care nu mai crede in nimic, nu mai pune baza pe valorile morale, ar trebui in primul rand, sa învăţam copiii inca din grădiniţă, respectul de sine. In momentul in care învăţa sa se respecte pe el însuşi, fiecare individ învăţa sa aprecieze adevăratele valori morale care ar trebui sa ne definească ca stat, ca naţiune… adevărul, dreptatea si nu in ultimul rand integritatea.

comunitatea-spirituala.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *