Personalități notorii ale neamului românesc !

Marian Stârcea: Un compozitor pentru toate vocile

În lumea artistică sunt cunoscute multe familii care-și transmit ștafeta creativă din tată-n fiu, ca ultimul să-și ducă misiunea cu onoare. Mai mult, părinții acestor fii se bucură nespus de mult că urmașii lor îi și depășesc prin ceea ce făuresc fără a manifesta vreun pic de invidie. Lumea literară se mândrește cu Alexandre Dumas-tatăl și Alexandre Dumas-fiul; cea cinematografică cu Michael Douglas-bunicul, tatăl și fiul, cu Florin Piersic-seniorul și juniorul, cu Ștefan Bănică-tatăl și fiul. Și lumea politică își are dinastia sa, fiind cunoscută grație președinților de țară Kennedy și Bush. Nu rămânem nici noi în urmă la acest compartiment, dacă am lua în calcul numele scriitorilor Vasile Vasilache, Nicolae Dabija, Ion Vicol, Nicolae Esinencu, Vasile Galaicu, Iuliu Cârchelan ș.a., care și-au transmis prin seva părintească harul divin de a păși cu dreptul pe ogorul literar. Pe bune se mândrește și lumea muzicală cu dinastia Stârcea, care a bucurat și bucură oamenii cu creații componistice de mare anvergură. Personal, mie mi-a fost dat să aud de numele compozitorului și cântărețului Alexei Stârcea chiar de pe băncile școlii, ca mai apoi să am posibilitatea și onoarea să-l văd și să-l admir, atunci când am venit la Chișinău să-mi urmez studiile la medicină. Tot la Chișinău am avut să mă conving că autorul primei opere moldoveneşti, „Balada eroică”, Alexei Stârcea, este un compozitor cu adevărat național. Trec anii și lumea culturală de la noi tot mai des a început să vorbească despre un alt talent muzical al familiei Stârcea, despre tânărul și harnicul fiu al distinsului compozitor Marian, care într-un timp relativ scurt a devenit foarte popular nu numai în cercul compozitorilor și interpreților, dar și în rândurile tuturor iubitorilor de frumos. Deși auzisem foarte mult despre Marian Stârcea, ca să-l văd în „carne și oase” mi-a fost dat acum câțiva ani la Cenaclul Literar Muzical IDEAL. Și nu m-a mirat faptul că președintele Cenaclului, scriitorul, editorul, artistul plastic și profesorul Vasile Căpățână, nu uită să-l prezinte pe Marian Stârcea ca pe-un oaspete de onoare și un membru activ al cenaclului. Mai mult, distinsul Om de Cultură Marian Stârcea este solicitat să interpreteze și unele creații muzicale proaspete. În cadrul Cenaclului IDEAL am și făcut cunoștință cu Marian Stârcea. Nu ne-a trebuit mult să găsim limbaj comun, căci Domnia Sa s-a manifestat ca un om simplu, comunicabil și deschis la vorbă și la suflet, iar în ajunul Sfintelor Sărbători de Crăciun, în cadrul cenaclului am citit câteva poeme creștine, ca după ședința lui să fiu rugat să i le transmit domnului Marian Stârcea prin poșta electronică, lucru pe care l-am făcut cu plăcere. Cu vreo câteva zile înainte de Nașterea Domnului mă telefonează Marian Stârcea să mă invite la dumnealui în birou și să-i ascult melodia compusă pe versurile poeziei Domnul Creator. După ce i-am admirat creația, dumnealui m-a bucurat că pot să-mi ascult cântecul în interpretarea Capelei Corale Academice „Doina”, care va concerta chiar în ajunul Crăciunului. Am mers cu plăcere la concertul respectiv, ca să ascult și alte creații componistice muzicale ale maestrului Marian Stârcea. Zicala populară „Surcica nu sare departe de trunchi” se adeverește din plin și în cazul dinastiei Stârcea, căci Marian Stârcea nu numai că merge cu onoare pe urmele tatălui său Alexei, dar muncește cu ardoare ca să îmbogățească altarul cultural național cu creații muzicale inegalabile și inconfundabile. Și dacă unii oameni de creație se roagă să le reușească-n activitatea lor pășind pe-un singur drum, Marian Stârcea o face cu brio mergând pe mai multe cărări paralele: de studii, de creație, de profesor, de administrator etc. Examinând CV-ul Omului de creație Marian Stârcea, ți se creează impresia că dumnealui toată viața învață să compună, să administreze și să-i învețe și pe alții. Școala Specială de Muzică „Eugen Coca”, specialitatea pian; Institutul de Stat al Artelor (pian); Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu” (compoziţie); Conservatorul de Stat „P.I.Ceaikovski” din Moscova, specialitatea compoziţie; Academia de Muzică şi Dans „Rubin” din Ierusalim, Israel, l-au învățat pe omul de cultură Marian Stârcea să-și perfecționeze măiestria componistică și interpretativă la cel mai înalt nivel profesionist. Vastă este și activitatea profesorală și administrativă a maestrului Marian Stârcea. Conferenţiar universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (Catedra de teorie a muzicii şi compoziţie), director muzical la Teatrul „Eugene Ionesco” din Chişinău, membru al Consiliului de Conducere al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Republica Moldova, membru activ al Consiliului Artistic al Radioului Naţional de Stat, preşedinte al Comisiei Municipale pentru Tineret în domeniul Artei şi Literaturii și director artistic la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” – acestea sunt treptele lui Marian Stârcea care au dus spre Parnas-ul Domnie Sale. Marian Stârcea a demonstrat lumii întregi că este un compozitor polivalent pentru toate vârstele, semnând un număr impunător de creaţii simfonice şi de cameră. Tot dumnealui a compus muzica la peste treizeci de spectacole montate de teatrele din R. Moldova, România, Japonia. Colaborarea fructuoasă cu interpreții cunoscuți din R. Moldova și România s-a soldat cu numeroase imprimări audio şi peste zece CD-uri cu muzică uşoară. Ca să enumer toate premiile și distincțiile maestrului Marian Stârcea mi-ar trebui pagini întregi, de aceea o să mă opresc doar la titlurile onorifice de Maestru al Artei și Artist al Poporului de care Domnia Sa vorbește cu modestie, așa cum vorbește și despre muzica sa interpretată în România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Suedia, Franţa, Mongolia, Turcia, Israel, Japonia, Malta. Ceea ce-l caracterizează pe distinsul om de cultură Marian Stârcea este că dumnealui vorbește cu mândrie despre tatăl său, marele compozitor, interpret și profesor Alexei Stârcea. O țară întreagă se mândrește cu dinastia Stârcea, căci această familie de compozitori reprezintă fondul de aur al culturii noastre naționale!

Ion Cuzuioc / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.