default-logo

Românii au nevoie de o nouă unire!

Se-nalţă-n văzduhul patriei noastre, din pustiul Toamnei, dorinţele românilor de unitate, pace, prosperitate şi reîntoarcerea acasă în vatra strămoşească. În toată ţara au loc diverse manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri. Un semn bun se-arată acum în preajma memorabilei Zile de 1 Decembrie. Tineretul se implică din ce în ce mai mult prin diverse acţiuni culturale pentru a reînvia patriotismul autentic românesc. Cântecul popular tradiţional românesc, fie că i se spune hore, ţâpuritură, doină sau danţ…, a început să fie readus în zilele noastre cu o mare intensitate de artiştii din toată România. Din ce în ce mai mulţi tineri, plecaţi la muncă în străinătate, dar şi cei rămaşi acasă, doresc să aibă în casele lor, “câte o părete (pereche)” din costumele tradiţionale româneşti, dar şi dvd-uri sau cd-uri cu muzică populară românească.
În toate satele, oraşele şi municipiile din România au fost şi sunt organizate spectacole artistice dedicate Centenarului Marii Uniri. Concomitent cu acestea au fost şi sunt dezvelite diverse busturi ale unor personalităţi patriotice din ţara noastră, care şi-au dedicat viaţa şi activitatea lor, alţii au plătit cu viaţa, pentru unitatea românilor. De la Burebista, Mihai Viteazul şi până în zilele noastre, flacăra conştiinţei naţionale strămoşeşti, “iubirea de glie e un zid…”, ospitalitatea, demnitatea şi generozitatea au fost păzite cu străşnicie de toţi cei care simt şi trăiesc româneşte, în acest spaţiu european binecuvântat de Dumnezeu.
Unul dintre marile deziderate ale românilor din zilele noastre, pe lângă acela de a reînvia tot ce înseamnă folclor, tradiţie şi reţete culinare străbune, este acela de a crea “condiţiile economice necesare şi suficiente” menite să-i determine pe fraţii noştri plecaţi în străinătate să se reîntoarcă acasă din străinătate. A doua mare misiune a românilor din zilele noastre este aceea de a înfăptui o nouă Unire prin comasarea partidelor în două sau trei, la fel cu s-a întâmplat şi în alte ţări dezvoltate, care să funcţioneze la nivel naţional în condiţiile specifice adevăratei democraţii şi a economiei de piaţă. La nevoie, acestea ar trebui să aibă “o singură inimă”, gata oricând să “bată la unison” pentru interesul naţional, pentru a contracara orice pericol intern şi extern. Disputele dintre aceste partide politice ar trebui să se axeze în principal pe o dezbatere decentă şi inteligentă a ideilor, iar cele mai bune să fie legiferate sau folosite ca amendamente pentru a construi un sistem economic şi juridic eficient, decent şi relaxat, ancorat în realităţile româneşti. “Ştafeta guvernării” ar trebui să fie preluată de majoritate ca o misiune nobilă de credinţă, iar cei care vor face parte din Parlamentul României să-şi folosească inteligenţa pentru elaborarea unor strategii de dezvoltare, deschise, gata oricând să fie reînnoite în funcţie de dinamica vieţii economice, sociale şi internaţionale. Japonezii aplică această tehnică a implementării în cel mai scurt timp a celor mai bune idei, care le conferă un succes garantat.
O altă dorinţă a românilor, materializată în diverse declaraţii publice sau spontane, este aceea a reintroducerii celor două tururi de scrutin în alegerile locale şi parlamentare. Dacă e să vorbim de unitatea românilor, apoi în cel de-al doilea tur de scrutin, cele două sau trei partide existente la nivel naţional, dacă se va ajunge la această nouă reformă strategică modernă a politicii româneşti, ar trebui să se axeze pe un singur candidat, pentru a putea fi impusă dorinţa patriotică de a guverna această ţară, la fel cum se întâmplă şi în alte ţări din est… Românii au potenţialul unităţii şi sunt consideraţi extrem de talentaţi şi inteligenţi. Cred că dezideratul cel mai mare al românilor, în anul Centenarului, este acela de a înfăptui o nouă unire în condiţiile actuale ale democraţiei, ale economiei naţionale. Se spune, mai în glumă, mai în serios, că la ora actuală avem o “puzderie” de partide politice, de unde şi celebra concluzie că “suntem împrăştiaţi ca brânza pe strecură…”.
Satu Mare, 29 octombrie 2018

DUMITRU ŢIMERMAN

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.