default-logo

Legătura stranie dintre Sarmizegetusa Regia şi Retezat! Descoperire uimitoare

Un cercetător de la Institutul Max Planck din Munchen susţine că a descoperit motivul pentru care dacii şi-au înfiinţat capitala la Sarmizegetusa Regia în Munţii Orăştiei.

De-a lungul timpului, sanctuarele misterioase din Sarmizegetusa Regia au stârnit interesul pasionaţilor de astronomie. Un studiu realizat de Franz Kerek, un specialist în astronomie de la Institutul Max Planck din Munchen, oferă o ipoteză neobişnuită despre motivele pentru care dacii şi-au aşezat capitala în Munţii Orăştiei.

Lucrarea s-a numit „Măsurători astronomice precise ale siturilor antice din Dacia, asupra mega-triunghiului Sarmizegetusa Regia – Parâng – Retezat” şi a fost publicată de dr. Franz Kerek, împreună cu prof. univ. dr. Florin Stănescu, în British Archaeological Reports.

Studiul ajută, potrivit autorului, la desluşirea misterului amplasamentului ales de daci pentru a construi sanctuarele din Sarmizegetusa. „Adică pe o pantă de deal care nu are niciun sens militar strategic sau civic. Răspunsul expus în publicaţiile mele este că a fost o localizare sacral-astronomică, la intersecţia pitagoreică între linia spre vârful Retezat şi cea spre mijlocul munţilor Parâng”, afirmă Franz Kerek.

Retezatul „dăltuit”

„Sarmizegetusa Regia din Carpaţii Meridionali a fost considerată capitala împărăţiei dacice (84 î.Ch.-106 d.Hr.), dar locaţia ei geografică şi sanctuarele sale enigmatice fac din ea, mai verosimil, o destinaţie sacral-religioasă. Credinţa dacică a fost o religie pitagoreană şi susţinem că Sarmizegetusa a fost aşezată în conformitate cu aliniamentele astronomice precise şi cu doctrinele pitagoreene ale structurilor armonice bine ordonate în cer şi pe pământ.

Sarmizegetusa se află la vârful unghiului drept al unui mega triunghi format cu două vârfuri proeminente ale munților Retezat şi Parâng, o ipoteză confirmată în detaliu de date precise obținute prin satelit şi GPS. Iarna, dealul Sarmizegetusei este la apus aliniat spre Retezat şi acest eveniment ceresc poate fi observat din acest loc. Recenta descoperire a brăţărilor masive de aur din Sarmizegetusa susţine, de asemenea, acest statut al său, de destinaţie sacră-ceremonială. Am identificat două drepte dimensionate exact pe vârfurile mega-triunghiului, probabil construite de astronomii daci pentru a spori prin triangulare precizia măsurătorilor unghiului azimutului. Marginea de 160 de metri a piramidei trunchiate a Retezatului a fost, probabil, aranjată prin netezirea, de către oameni, a vârfului. Traseele de construcţii similare pot fi identificate în jurul vârfurilor Piatra Tăiată şi Coasta lui Rus, din Munţii Parâng”, susţine cercetătorul, în rezumatul celor şase pagini ale studiului.

Mistere nedesluşite

Franz Kerek susţine că în ziua solstiţiului de iarnă, cei care ajung în Sarmizegetusa Regia pot vedea un fenomen inedit. Atunci de pe dealul situat deasupra sanctuarului se poate observa cum soarele asfinţeşte pe o traiectorie care îl face să se ascundă exact după vârful Retezat.

„Aşezarea capitalei dacice Sarmizegetusa-Regia în armonie pitagoreană cu vârfurile proeminente ale Munţilor Retezat şi Parâng este confirmată aici prin măsurători precise GPS, care oferă informaţii suplimentare provocatoare despre cultura astronomică la nivel înalt a vechilor daci”, concluzionează raportul publicat în British Archaeological Reports.

Retezat

Ipoteza lui Franz Kerek este mai puţin cunoscută în România. Istoricii şi arheologii au încercat de-a lungul timpului să desluşească tainele sanctuarelor, iar unii au lansat ipoteze asemănătoare, care au stârnit numeroase controverse. Unul dintre aceştia a fost Hadrian Daicoviciu, care a vorbit despre rolul soarelui de andezit şi al marelui sanctuar circular.

„Rostul acestui mare sanctuar n-a putut fi încă desluşit, dar nu încape îndoială că şi în construcţia lui se oglindesc anumite observaţii astronomice. Legătura dintre calendarul dacic şi religia dacilor este evidentă. O subliniază însăşi prezenţa calendarului de piatră în incinta sacră, alături de alte sanctuare, o subliniază spusele lui Iordanes despre rolul hotărâtor al lui Deceneu în dezvoltarea preocupărilor astronomice la daci.

Natural, astronomi erau preoţii. Prin cunoştinţele lor despre mişcarea corpurilor cereşti, prin reglementarea calendarului, atât de necesară agriculturii, de exemplu, ei îşi sporeau autoritatea asupra maselor, apărând în faţa acestora nu ca nişte simpli cărturari, ci ca posesori ai unor puteri misterioase şi supranaturale”, scria Daicoviciu.

Yogaesoteric

efemeride.ro

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.