În an Centenar, Porţi deschise la Palatul Brătianu

Iată-ne, aşadar, la galeriile de Artă ale Fundaţiei Culturale „Ion I. Brătianu “, pentru a lua parte la vernisajul expoziţiei colective a Asociaţiei Artiştilor Plastici Bucureşti. Aceasta este dedicată Everestului împlinirilor istorice ale neamului şi patriei noastre. Este vorba, desigur, de Centenarul Unirii celei Mari, în urma căruia s-a înfăptuit Făurirea Statului Naţional Unitar Român, visul nepereche al tuturor românilor, ce ne-a însufleţit veacuri de-a rândul.
Cu generozitatea care-l defineşte, amfitrionul acestui eveniment cultural de excepţie, Excelenţa Sa domnul Ion I. Brătianu a deschis, nu numai Porţile Palatului ce-i poartă numele, ci şi pe cele ale generosului său suflet. Excelenţa Sa se implică nemijlocit în tot ceea ce înseamnă modalităţi de a face cunoscută şi a preamări zestrea spirituală a unui popor, poporul român, binecuvântat de Dumnezeu şi statornicit, de la începutul lumii în Grădina Maicii Sale, cum inspirat a numit Papa Paul al doilea teritoriul patriei noastre.
Un astfel de eveniment cultural este şi cel de astăzi care ne-a adus aici, pentru a ne lumina sufletele şi a ne bucura împreună.
Înainte de a prezenta cele cuvenite, referitoare la acest vernisaj, îngăduiţi-mi să vă ofer, câteva date despre Asociaţia Artiştilor Plastici Bucureşti, extrase din cele cuprinse în pliantul însoţitor al invitaţiei, consemnate de domnul Dumitru Nicolae Chilia, preşedintele acesteia.
În momentul de faţă, asociaţia adună împreună 150 de talente, de la elevi la vârstnici, membri activi din Bucureşti dar şi din alte zone din ţară. Aceasta desfăşoară o vie activitate, concretizată prin: expoziţii colective, de grup şi personale cu lucrări de artă ale membrilor săi (pictură, sculptură, artă vestimentară, artă aplicată, artă decorativă). Numesc câteva locuri care au găzduit aceste expoziţii: Cercul militar Naţional, Galeriile de artă ale Primăriei Sectorului 2, Sala Dales, Centrul Cultural Mihai Eminescu Calderon, Sala Constantin Brâncuşi de la Palatul Parlamentului.
La rândul său, amfitrionul evenimentului Cultural de astăzi, Excelenţa Sa Domnul Ion I. Brătianu ne urează un sincer bun venit şi trece succint în revistă, drumul cel mai lung care l-a parcurs, început în anul 1991, când, într-un alt sediu a organizat primul vernisaj al sculptorului Ion Baicu din Braşov şi al mai multor pictori naivi care o mai ţine minte pe Valeria Tofan. Mai evocă, în stilu-i elevat ce-l caracterizează, anul 2006, când, cu mare dificultate a recuperat acest sediu, în care este găzduită manifestarea culturală din această după-amiază. Anii au tot trecut, cu lumini şi umbre, mai multe umbre şi pas cu pas, visul cel mai fierbinte al Excelenţei Sale „acela ca, beneficiind de ajutorul dumneavoastră, să organizăm în Bucureşti şi în acest palat un Orsay bucureştean de artă contemporană, prinde, din ce în ce mai evident contur. Este şi ceea ce se petrece aici, în acest lăcaş binecuvântat, un mod apăsat de a spune şi a dovedi „că ceea ce este românesc nu piere “.
Din cei 53 de expozanţi ai acestui vernisaj, 37 sunt reprezentate ale sexului feminin şi 16 ai sexului masculin, demonstrând, oare, pentru a câta oară, cine este, cu adevărat, sexul tare. Trecând la tematica lucrărilor din expoziţie, am observat două aspecte şi anume, exponate cu adresă precisă şi, deci evidentă, lucrări închinate Centenarului, figuri de prim plan în înfăptuirea acestuia, momente istorice surprinse pe pânze etc. Şi un al doilea aspect, preocuparea şi reuşita, în concretizarea, prin elementele, ce dau viaţă artei plastice, lumini, umbre, culori, perspective, ce ţine de figurarea în spaţiu a realităţii transfigurate, având ca temă peisaje mirifice, câmpie, munte, natură modelată de mâna dirijată de simţământul frumosului al românului, la modul general dar şi prin vârfurile sale din această arie de preocupare.
Am considerat că, indirect, şi aceste aspecte, au legătură cu evenimentul, căruia îi este dedicată această expoziţie, căci a sugera privitorului, că apele îţi aştern sub paşi răcoare, pădurile îţi îngână gândul nerostit iar de pe Carpaţi cu mâna dai de soare, aceste frumuseţi au avut şi ele importantul lor rol în a insufla în sufletul celor care şi-au dat viaţa pentru acest Everest, cum îmi place să numesc, afirmându-mi convingerea că, da a fost un miracol 1 Decembrie 1918, şi poate că şi înrădăcinarea, vreau să cred, pentru totdeauna a credinţei că „ceea ce este românesc, nu piere “.
Tablouri cu adresă directă la Centenar, cu precizarea că fiecare dintre expozanţi este „o pasăre distinctă îmbătată culori “, cum îmi place mie să numesc pe artistul plastic, adăugând că marea majoritate a exponatelor, peste 90 la sută sunt în ulei pe pânză, la dimensiuni potrivite, riguros calculate, culorile utilizate răspund trăirii din momentul procesului de elaborare, armonios îngemănate. Am făcut aceste precizări, la care se vor adăuga propriile dvs evaluări, pentru a mă limita la trecerea în revistă a numelor expozanţilor şi titlurilor pânzelor expuse.
Lucrări în mod expres dedicate Centenarului: Aneta Păun – „Castelul Peleş “– ulei pe pânză; Neluţa Stăicuţ – „Centenarul Marii Uniri – 1918 – 2018, Artă aplicată; mai multe piese de port popular, cele mai multe reprezintă iia lucrată în război între anii 1926 – 1938; Adriana Pălăceanu – „Portret ofiţer – Dimitrie Ştiubei – ulei pe pânză; Regina Maria – ulei pe pânză; Toma Elena – Regina Maria – ulei pe pânză; Florina Ravariu – Portret Ionel I. C. Brătianu – creion pe carton A3 aceeaşi autoare – Portret Regele Ferdinand I, creion carton A3 Vâlsănescu Elisabeta – O hartă închipuind România lui Mihai Viteazul Voievod; Contemporani ai României Mari – Ferdinand I şi Ion I. C. Brătianu; Felicia Urziceanu – Decebal – ulei pe pânză este cel nemurit în stâncă; Petre Şerban – Castelul Bran şi Castelul Huniazilor; Liviu Stelian – fost arhitect – Statuia lui Ferdinand pe cal. Lucrări de pictură din a doua categorie, indirect legată de Centenarul Unirii; Cristina Anton – Lacul – ulei pe pânză; Alexandra Catană – Ploaia – acrilic pe carton pânzat; Petru Moţiu – Biserică românească atestată în 1920 (Gurasada – Hunedoara) – ulei pe carton şi tot Petru Moţiu – Plai românesc – ulei pe carton; Rodica Scarlat – Conexiuni I şi II – acrilic pe pânză; Doina Ionescu – Joc de ape – ulei pe pânză; Elena Grigorescu – Otilia (odaliscă) reproducere după Theodor Aman – ulei pe pânză, aceeaşi autoare – Imaginea satului – ulei pe pânză; Ana Ranete – Flori decorative; Petre Udrea – are două tablouri – După ploaie, Visare de toamnă – ambele acrilic pe pânză; Arety Dinulescu – renaştere – ulei pe pânză; Chifu Cristian – Naturi statice; Dumitru Nicolae Chilia – Fata din Plopeni în port popular şi Piaţeta din Câmpina; Victoria Dincă – Îmi apăr ţara acrilic; Niculina Poşan – fantezie în ulei; Mihai Mafteuţă – Car cu boi – ulei pe pânză; Ion Florin Scarlat – Rădăcini în afara graniţei; Felicia Urziceanu – Casă ţărănească – ulei pe carton; Dan Dafin Fântâneanu – Bunică curăţând porumb (pictură în cuţit); trece trenul (pictură în cuţit); Emilia Trandafir – Casa doctorului Dulămea (ulei pe pânză); Georgeta Ciubotaru – Casa de la ţară şi Mănăstirea Aninoasa – ambele acuarelă; Vasilica Adăniloaie – Târgul de la Moşi şi Adoraţie – (ulei pe pânză); Maria Dăbuleanu – În Poiana Braşov şi În zori – peisaj (ulei pe pânză); Emil Jean Ţuculescu – Parfum de liliac şi Relaxare (ulei pe pânză); Georgeta Augustin – Pe plaiuri sucevene şi Castelul Bran – (ulei pe pânză); Elena Iurkiewicz – două icoane Maica Domnului a Patimilor – tehnică medievală şi Sfântul Marele Mucenic Gheorghe – în manieră clasică; Stănescu Elena – Ţăran bătrân şi pastel – realizat în cărbune gras; Cecilia Găinaru – Vitralii – tiffani.

Geo Călugăru, Membru USR

Despre autor

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.