default-logo

ȘARPELE DE LA TISMANA, UN SIMBOL ANTERIOR STINDARDULUI DACIC

Mănăstirea Tismana ascunde multe mistere care vin de undeva din vremurile apuse. Vorbim despre șarpele împietrit al lui Nicodim care se află la mănăstirea Tismana. Șarpele este încrustat într-o stâncă din incinta mănăstirii.

Pentru mulți cercetători existența acestei forme arhaice de sculptură este dovada existenței unei civilizații geto- dacice. Șarpele lui Nicodim are la origine balaurul lui Iovan Iorgovan, care are forma unui șarpe cu ochelari egiptean. Mitul cosmogonic al înfruntării dintre un monstru și un erou salvator este întâlnit în toate civilizațiile indo-europene.

Ca și vechime șarpele de la Tismana este anterior stindardului dacic, șarpele cu capul de lup. Lupul dacic este un simbol care reprezintă joncțiunea dintre simbolul capului de lup, reprezentativ în Transilvania și simbolul șarpelui din afara arcului carpatic. Trei peșteri din apropierea mănăstirii au la intrare simbolul șarpelui.

Nicodim un călugăr, a organizat viața spirituală și religioasă din zona Tismana, construind mai multe schituri.

Pe valea Tismanei există un număr mare de biserici din lemn precreștine, lângă care au fost construite biserici creștine. Cultul mamei care era primordial în această zonă, a fost înlocuit cu cel al Fecioarei Maria.

Mănăstirea Tismana este unul dintre cele mai vechi lăcașuri monahale din România. Sfântul Nicodim a construit mănăstirea lângă un vechi schi din lemn, iar în apropiere se află peștera în care a trăit până la vârsta de 96 de ani, când a murit.

Legenda spune că sfântul Nicodim a ridicat mănăstirea după ce Maica Domnului i-a apărut în vis și i-a cerut acest lucru.

Sfântul Nicodim a construit și mănăstirile Prislop și Vișina. După moartea sa, el a fost înhumat la intrarea în mănăstirea Tismana. După șapte ani, el a fost deshumat și trupul său a fost găsit intact. A fost canonizat în anul 1955.

La sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, o parte din tezaurul României a fost ascuns în peștera mănăstirii. Este vorba despre perioada cuprinsă între 1944 și 1947.

Peste 244 de tone de aur au fost ascunse în peștera mănăstirii. Alături de tezaurul României și Polonia a trimis trei tone de aur care au fost adăpostite în aceeași peșteră.

Dirigenții României cunoșteau pericolul invaziei sovietice și au decis ascunderea unei părți a tezaurului la Tismana.

În timpul Primului Război Mondial, România a trimis la Moscova 93 de tone de aur care nu s-au mai întors în România.

efemeride.ro

Despre autor

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.