Ateismul in America: aversiune ori ascensiune?

Americanii nu au fost niciodată confortabili cu ateismul. Nici când au sosit pe ţărmurile Atlanticului ori când au aşezat Jamestown in 1607, nici când şi-au fondat Republica la sfârşitul Secolului XVIII, nici azi. Primele declaraţii scrise de pelegrini au fost, de fapt, invocări speciale adresate lui Dumnezeu și legăminte cu Divinitatea că noile ţinuturi în care au ajuns vor deveni Noul Ierusalim, o societate civilă și politica fondata pe Sfintele Scripturi și virtutea și valorile creştine. In marea lor majoritate americanii şi-au păstrat ataşamentul și credinţa in Divinitate de atunci până azi, in acelaşi timp menţinând și o aversiune față de ateism și atei. Aversiunea lor față de ateism a rămas atât de acerba încât, conform sondajelor de opinie, dacă ar trebui să aleagă intre un ateu ori un homosexual ca Preşedinte al Americii, americanii l-ar alege pe cel din urmă. Asta nu înseamnă însă că ateismul nu e în ascensiune în America, ori că mass media de stânga nu îl propulsează cu agresivitate. La fel și în instituţiile de educaţie publice unde majoritatea profesorilor universitari se consideră atei.

Date statistice

De ce am ales subiectul acesta pentru azi? Pentru ca e important si pentru ca trebuie sa ne dea de gândit si noua romanilor ce fel de societate ne dorim pentru viitorul copiilor noştri: unul fondat pe valori biblice ori unul fondat pe secularism. In Europa Occidentala ateismul e la moda. Conform unor sondaje de opinie mondiale, Norvegia e majoritar atee, procentul ateilor fiind mai mare decât al creştinilor. Conform unui sondaj din 2016, 39% dintre norvegieni se declara atei si doar 37% creştini.

Sondajele de opinie, insa, reflecta date statistice divergente făcând practic imposibil cunoaşterea numărului exact de atei in fiecare tara a lumii. Conform ultimului index global al ateismului procentul americanilor care se declara atei a crescut de la 1% la 5% in doar zece (10) ani. China are procentul cel mai ridicat de atei cu 47% din populaţie, urmata de Japonia (31%), Cehia (30%) si Franţa (29%). In contrast, cele mai religioase tari din lume sunt Gana, Nigeria si Kenia (in Africa), Brazilia si Peru in America Latina, si Macedonia, România si Armenia in Europa. Iar procentul ateilor e aproximativ identic in Polonia, Moldova, Arabia Saudita si Statele Unite. Lucrul curios despre China, insa, este ca un raport din 2017 pune procentul ateilor din China la 67% din populaţia Chinei nu 47%. Tarile cu cei mai putini atei sunt India (2%) si Tailanda (1%).

Confuzia privind numărul ateilor e demonstrata si de faptul ca de la sondaj la sondaj numărul diferă semnificativ. De exemplu, in Egipt doar 866 persoane s-au identificat ca fiind atei in 2017, 34 in Libia, 70 in Sudan, 32 in Yemen, 56 in Siria, 242 in Irak, 178 in Arabia Saudita, 170 in Iordania, si 325 in Maroc. In unele din aceste tari femeile au solicitat divorţ din partea autorităţilor pe motivul ca sotii lor erau atei.

Doua Europe si doua perspective

E deasemenea clar ca intre Europa de Est si Europa de Vest exista un decalaj mare privind ateismul si numărul persoanelor care se declara atei. Berlin e numit „capitala ateismului din Europa”, iar Norwich, in Marea Britanie, are reputaţia oraşului cu procentul cel mai ridicat de atei din lume. Conform recensământului populaţiei din 2011 din Marea Britanie, 42,5% din populaţia oraşului Norwich era formata din atei, în comparaţie cu 25% din populaţia Angliei si a Tarii Galilor. Cit despre Berlin, 60% din populaţia lui se declara „fara religie” in 2009, chiar daca nu atei. Iar in Suedia, tara in care 18% dintre cetăţeni se declara atei, in 2016 a fost deschis primul cimitir ateu in care pot fi înmormântaţi numai ateii.

Aversiunea americanilor fata de ateism îşi are originea in perioada coloniala. In eseul lui „A Letter Concerning Toleration” („O Nota privind toleranta”) (1689), John Locke cerea intoleranta fata de atei. In faimoasele lui cuvinte, „those are not at all to be tolerated who deny the being of a God” („Cei care neaga existenta lui Dumnezeu nu trebuie toleraţi”). Coloniile britanice din America de Nord, insa, i-au tolerat pe atei, dar până la un punct. Le-a permis să-şi practice profesiile fara discriminare, dar le-au interzis, in Rhode Island si alte colonii, de exemplu, sa fie aleşi ori sa deţină funcţii publice. Cam aşa cum se urmăreşte in România in zilele noastre privind „penalii”. In 1787 Constituia Republicii Americane a abolit „testul religios” pentru deţinerea funcţiilor publice, o practica importata in coloniile americane din Marea Britanie si anumite tari europene unde, pentru a deţine funcţii publice, guvernanţii trebuiau să-şi manifeste aderenta la catolicism ori protestantism.

Aversiunea fata de ateism

Abolirea „testului religios” prin Constituţie, insa, nu a anulat practica americanilor de a nu permite ateilor sa deţină funcţii publice. In plus, americanii au adoptat legi anti-blasfemie („blasphemy laws”) care penalizau cu închisoarea persoanele care insultau creştinismul, religia, ori divinitatea. Motivul, explicat într-o faimoasa decizie emisa de Tribunalul Suprem din Pennsylvania cu veacuri in urma, a fost ca „whatever strikes at the root of Christianity tends manifestly to the dissolution of civil government” („tot ceea ce ataca rădăcinile creştinismului tinde in mod direct sa distrugă guvernarea civila”). Prin aceste legi anti-blasfemie de-a lungul veacurilor in America au fost condamnate la închisoare persoane care puneau la îndoială, in mod deschis și ireverent, autenticitatea Scripturii, ori înjurau divinitatea. Notam un precedent extrem, care parvine din Marea Britanie a Secolului XVII unde un tipograf a fost executat pentru ca a tipărit Biblia cu greşeli de tipar, cea ma grava fiind porunca din Exod 20 „sa nu preacurveşti” pe care el, din greşeală, a scris-o „să preacurveşti” („thy shall commit adultery”).

In Secolul XX americanii au devenit și mai înverşunaţi față de ateism pentru că îl vedeau sinonim cu comunismul. Ca reacţie la ateismul comunist, in anii 50 americanii au lansat micul dejun cu rugăciune, un eveniment anual care se tine in februarie la Washington DC la care participa mii de invitaţi, atât din Statele Unite cit si din alte tari. Evenimentul acesta a devenit un eveniment anual si in România unde e celebrat, timp de câteva zile, in noiembrie, si unde participa sute de invitaţii din România si din străinătate. Si tot in anii 50 si din acelaşi motiv, americanii au început să tipărească pe bancnota dolarului cuvintele „in God we trust” („ne încredem in Dumnezeu”). Motivele pentru care la americani s-a împământenit aversiunea față de ateism este noţiunea că fără religie și credinţă în divinitate oamenii nu pot fi morali, ori declara adevărul. Pentru acest motiv vreme de multi ani ateilor nu li s-a permis să depună jurământ ori mărturie in tribunale.

alianta-familiilor.ro

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.