Ci însăşi oraşul care dă României cel dintâi Preşedinte ardelean şi sas de origine, actualii edili ai Sibiului s-au gândit ca în perspectiva apropiatei găzduiri a Regiunii Gastronomice Europene 2019 să bată o monedă locală pe care să o denumească „Sibcoin”. Şi, astfel, au sfidat cu bună ştiinţă câteva prevederi constituţionale fără echivoc. Cele care la articolul 137, aliniatul 2, precizează că „Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia banul”. Numai că autorii acestui năstruşnic proiect, care urmează să fie oficializat la Bucureşti, peste numai trei zile (miercuri, 21 noiembrie 2018) au mers atât de departe cu demersul lor încât pe una dintre faţetele acelei monede aurii au reprodus trei însemne heraldice, de tristă amintire pentru populaţia românească majoritară a Ardealului din toate vremurile şi din toate timpurile:
1. – Patru bare orizontale, reproduse de pe Stema Ungariei;
2. – Trei, aparent „nevinovate şi fierbinţi” inimioare, dar care simbolizează minorităţile privilegiate din Ardeal. Respectiv: saşii, secuii şi ungurii, reuniţi sub şovina şi răutăcioasa deviză „Unio Trium Naţionum”, document antiromânesc semnat la 16 septembrie 1434, la Căpâlna, lângă Dejul şi Becleanul de pe Someş, nu departe de Clujul-Napoca de astăzi;
3. – Un leu stând culcat şi întins pe labe, vrând să reprezinte animalul emblematic al Legiunii romane Gemina.
Notă: Întâmplarea nu tocmai neîntâmplătoare de la Sibiu (aparent doar de interes turistic şi numismatic), este extrem de gravă şi de tristă. Şi nu numai pentru că are loc în în preajma Sărbătoririi Centenarului Unirii Transilvaniei cu România, dar şi că ea crează un periculos precedent, stimulând fantezia antiromânească şi bancar-comericială şi a altor comunităţi. Cele care vor dori să aibă o monedă locală, chipurile omagiind evenimente precum ar fi: Pelerinajul Catolic de la Şumuleu-Ciuc, Întâlnirea de la Sălişte a Junilor din Mărginimea Sibiului, Udatul Ionilor de la Tălmăcel, Pelerinajele la mormântul lui Avram Iancu de la Ţebea şi al părintelui Arsenie Boca de la Prislop; Comemorarea Generalilor Revoluţionari Paşoptişti Unguri de la Arad şi a Saşilor Transilvăneni Deportaţi în Uniunea Sovietică, Festivalul Lalelelor de la Piteşti şi cel al Romanţelor de la Târgovişte. Ca urmare, în doar câţiva ani România nu ar mai putea fi doar Ţara Leului ci şi a unei întregi puzderii de monede locale, incitând la mereu alte gesturi şovin-naţionaliste. Chiar şi fără ele, dezbinarea populaţiei României este atât de generalizată şi de diversificată încât ne batjocorim şi urâm nu numai pe partide politice şi pe organizaţii civice, dar şi pe provincii istorice, pe regiuni, oraşe, municipii, sate, străzi, cartiere, blocuri de locuit şi etaje de apartamente. Copiii şi nepoţii bătrânilor părinţi şi bunici nu se mai duc împreună la voturile scrutinelor electorale, iar uneori nici soţul cu soţia şi invers.
Şi încă o constare, menită să amplifice şi mai mult gravitatea acestui controversat subiect: unele dintre însemnele heraldice, mai sus încriminate, se regăsesc reproduse, aproape identic, şi pe două steme locale. Respectiv: cele care personifică atât municipiul Sibiu, cât şi judeţul cu acelaşi nume.
DOAMNE, MĂ ROG ŢIE, DĂ-LE ROMÂNILOR MĂCAR MINTEA CEA DE PE URMĂ!
Sibiu, luni, 19 noiembrie 2018
Ioan Vulcan-AGNITEANUL / UZPR