STROP DE ETERNITATE

STROP DE ETERNITATE. Aşa aş numi acest minunat cadou, în culorile Tricolorului, care a fost dăruit fiecărui participant la Marea Unire, de la Alba Iulia, în 1918, Tricolor care, în 1990, a fost arborat, din nou, în Basarabia, străbun colţ românesc de ţară.
Mi-au rămas întipărite în suflet versurile lui Gheorghe Vodă:” Că noi ştim şi atât cunoaştem/Trei culori deasupra noastră/Sfinte, înalţăte-n steagul/Roşu, galben şi albastru”, precum şi ale Leonidei Lari:” Ţară a mamei şi a tatei/Maică a mea şi a ta/Am nevoie de limbă/Spre a nu vă uita”.
Izbânda celor care au legiferat, după 50 de ani, Tricolorul, alfabetul latin, limba română, care se închină lui Ştefan cel Mare şi Eminescu este o speranţă că timpul lucrează în favoarea dreptăţii.
Momentul istoric prezent, naţional şi internaţional, ne cere să ne concentrăm energiile, potenţele spirituale, sufleteşti pe linia de vitalitate a neamului, presei revenindu-i un rol major.
Aparent, „arma” ziaristului este fragilă, dar nu şi în cazul ziariştilor care se identifică cu destinul naţiunii lor. Aceştia au nobila menire să ne facă mai buni, mai cinstiţi, mai curajoşi, mai drepţi, mai români, mai universali.
Desigur, destinul nostru de mâine va fi măreţ sau nu după cum ne dăruim sau nu prezentului. Să o facem nu gălăgios, demonstrativ, ci cu pioşenia cu care ne luăm cuminecătura.
La ceas de Sărbătoare, să înălţăm un psalm de biruinţă pentru cuvântul transformat în dragoste de neam, pentru a ne creşte copiii în cultul eroilor neamului, al Sfântului Tricolor.

Stela Radu Onu

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.