Informații din breaslă

1. Reducerea structuralității structurii Misiunea acestui text, în loc de concluzii, își asumă dificila decriptare a unor coduri de-o poeticitate reducționistă la diferență și la „scriitura diferantă – adică în buclă”, unde „dorința de centru” a Doinei Drăguț este funcția jocului însuși. Tocmai aici, între scriitura ca descentrare și scriitura ca afirmare a jocului recentrator, poate fi localizat poieinul originar, totul venind de la capătul nopții, din copilărie. „Totul pare suspendat iar împrejurul concentrat doar într-un singur punct”. Apropiindu-se tot mai mult de acest centru ajunge la capăt și dispare.

IOAN  VASIU: Câți ani din viață ai închinat jurnalismului? REMUS  NISTORAN: Am început jurnalismul încă din studenție. Eram în anul trei de facultate când Mario Balint, pe atunci redactor șef al televiziunii locale Terra Sat din Reșita, mi-a propus o colaborare. Habar n-am avut cu ce „se mănâncă” meseria asta, dar mi s-a părut interesant. Era, consider eu, o perioadă „romantică” a jurnalismului în România, când presa era credibilă și respectată. Era vremea în care meseria asta se făcea cu onestitate și cu bună credință. Poate tocmai de aceea și

Jurnaliştii independenţi din Azerbaidjan protestează față de prevederile legii mass-media, despre care spun că le împiedică munca şi dă guvernului prea mult control asupra presei. Jurnaliștii implicați în campania „Nu vrem mass-media sancționată” au cerut abrogarea legii pe care președintele Ilham Aliyev a promulgat-o în 2022, spunând că este împotriva Constituției țării. Otrivit voanews.com, cea mai important nemulțumire se referă la crearea unui registru pentru jurnaliști și instituții de știri, care oferă un card de presă și acces la briefing-urile guvernamentale și oficialii. Pentru a fi eligibili, jurnaliștii trebuie să

Detaliile morții jurnalistlui camerunez Martinez Zogo sunt îngrozitoare, potrivit hrw.org.: cadavrul său prezenta semne de torturi severe, inclusiv șocuri electrice. Guvernul a emis o declarație în care afirmă că jurnalistul „a suportat vătămări corporale semnificative”. La popularul program de radio zilnic al lui Zogo, Embouteillage, jurnalistul a dezbătut în mod regulat cazuri de corupție, uneori acuzând și numind oameni de mare profil public. În săptămânile dinainte de a fi ucis, Zogo a anunțat la radio că va emite un raport care să numească persoanele implicate în delapidare în instituții publice.

Peste 50 de jurnalişti s-au adunat la Sarajevo, în Bosnia, pentru conferinţa „Going Environmental”, punctul culminant al unui proiect al Balkan Investigative Reporting Network şi al partenerului german n-ost. Scopul proiectului a fost de a promova jurnalismul de mediu colaborativ în regiune prin reunirea jurnaliștilor din țările din Balcanii de Vest pentru a oferi perspective regionale asupra problemelor de mediu și schimbărilor climatice, tot mai de frecvente. Relatarea problemelor de mediu în Balcani nu este încă o prioritate pentru mass-media, care se confruntă cu presiunile politice și financiare și cu

Publicația americană The New York Times dă în judecată Comisia Europeană pentru că nu a făcut publice mesajele text schimbate între președintele Comisiei Ursula von der Leyen și CEO-ul gigantului farmaceutic Pfizer, Albert Bourla, în legătură cu achiziționarea a 1,8 miliarde de doze de vaccine în timpul pandemiei de COVID-19. Biroul oficialului european s-a dovedit reticent să facă publice mesajele SMS pe care von der Leyen le-a schimbat cu Bourla, așa că ziarul, primul organism media care a scos la iveală afacerea, în aprilie 2021, a depus dosarul prin care

 „L’Abeille de la Roumanie : revue hebdomadaire” (Albina României : revistă săptămânală)  împlineşte 150 de ani de la prima sa apariţie, la București, în februarie 1873. Desigur, prima „albină” românească a fost a lui Gheorghe Asachi, la Iaşi, în prima parte a secolului al XIX-lea, după care au urmat multe alte „albine” românești. De altfel, în toată lumea de limbă franceză a secolului al XIX-lea (Canada, Rusia, Franța, Belgia, dar și Statele Unite ale Americii și chiar Haiti) au apărut periodice folosind în titluri „l’abeille” (albina), un simbol al inteligenţei,

Ambasada Turciei la București, alături de Asociația Oamenilor de Afaceri Turci din România și Camera de Comerț Bilaterală România-Turcia, cât și o serie de primării și asociații non-guvernamentale  din România au pus la dispoziție mai multe locații unde românii pot dona ajutoare pentru cetățenii turci afectați de cutremurele devastatoare din 6 februarie. În mai multe orașe din țară s-au organizat linii de colectare de obiecte și produse de cea mai mare necesitate pentru zecile de mii de sinistrați din țara lovită de două cutremure majore și unde este nevoie acută

Următoarele sancțiuni UE dezvoltate împotriva Rusiei vor viza, printre altele, armata și jurnalişti ruși, a anunțat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la o conferință de presă. Ea a reamintit că viitorul pachet de sancțiuni ar trebui să includă și restricții la exportul de produse, în valoare de 10 miliarde de euro. Potrivit news.am, anterior, von der Leyen a menționat că acest pachet de sancțiuni va include, în special, noi restricții privind furnizarea de tehnologie către Rusia, pe care, potrivit UE, Rusia le poate folosi în scopuri militare. (redacția

România este, pentru turiștii străini, o necunoscută mereu surprinzătoare. În ultima perioadă, românii au încercat (reușind cu brio!) o implicare mai atentă în turism, de cele mai multe ori, plăcut surprinzătoare. Stăm însă prost la capitolul promovare turistică, mult mai prost decît toți vecinii noștri. Considerând că România este o țară care merită să fie promovată turistic, pentru că are ce să le ofere oaspeților care-i bat la poartă, indiferent de unde ar veni ei, membrii Clubului Presei de Turism – FIJET România au demarat un proiect intitulat „Destinațiile FIJET

Cu aproape un secol în urmă, în 1922, când, la vârsta de 39 de ani, învingându-și propriile exigențe, scriitorul Urmuz (pe numele sau real Demetru Dem. Demetrescu Buzău, 1883, Curtea de Argeş – 1923, București) se pregătea să debuteze în publicația Cugetul românesc, a lui Tudor Arghezi (din păcate, în ciuda susținerii unor intelectuali de vază ai vremii, de la Nicolae Iorga, Ion Bianu ori Sextil Pușcariu la artiștii și scriitorii avangardiști Francisc Șirato, Ion Pillat ori Ion Vinea, publicația argheziană a avut o viață scurtă, de numai doi ani,

Institutul European „Serge Moscovici”, în colaborare cu Filiala Arad a UZPR, Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol” și Librăria „Corina” anunță lansarea volumului „Ce s-a  întâmplat de fapt? Un dialog despre perioada postdecembristă”, al jurnalistei Lavinia Betea, la sediul central al Universității „Aurel Vlaicu”, din Arad, în 15 februarie, de la ora 14:00. Evenimentul este intitulat „1989. Fețele schimbării”. Primul tiraj al cărții apărute la Editura RAO s-a epuizat rapid, dezvăluirile și interpretările referitoare la Revoluția din decembrie 1989 și ale perioadei care a urmat stârnind un uriaș interes. În decembrie 1989,