Informații din breaslă

Acoperirea problemelor europene a crescut în mass-media franceze, dar rămâne limitată, potrivit think tank-ului Fondation Jean-Jaurès, care propune obiective obligatorii pentru creșterea relatării. În studiul său pentru 2022, think-tank-ul notează că, în ciuda importanței deciziilor la nivelul UE, blocul comunitar și instituțiile sale sunt încă slab acoperite de posturile de radio și televiziune franceze – și asta în ciuda faptului că războiul din Ucraina a dus la o dublare a volumului de acoperire în mass-media audiovizuală. De exemplu, acoperirea legată de UE a crescut de la 2,1% în 2021 la

Aplicațiile pentru un program de sprijin pentru jurnalismul de investigație, lansat de proiectul EU4 Independent Media, finanțat de UE, se pot depune până pe 9 iulie. Programul vizează Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina și își propune să faciliteze producerea de investigații de impact și convingătoare pe teme de mare interes public – corupție și criminalitate financiară, crimă organizată; siguranța și securitatea publică, democrația și drepturile omului; mediu și schimbări climatice, asistență medicală etc. potrivit euneighbourseast.eu. Apelul este deschis pentru organizațiile de știri înregistrate legal, care se adresează audiențelor

Nu mai au rămas jurnalişti chinezi în India; prelungirea vizei acestora a fost refuzată. Este pentru prima dată de la normalizarea legăturilor India-China, în anii 1980, când nu va mai exista un reprezentant al presei chineze la New Delhi. China, la rândul său, mai are un reporter indian. Reporterul de la agenția de știri de stat Xinhua a părăsit deja India. Potrivit thewire.in, în ultimii ani, în India s-au aflat în jur de 14 jurnalişti chinezi, iar mass-media indiană a trimis patru corespondenţi în capitala Chinei. În ciuda a două

De când chatbot-ul de inteligență artificială ChatGPT a fost lansat, un torent de articole și rapoarte de știri despre dedesubturile, suișurile și coborâșurile inteligenței artificiale generative au stârnit temerile legate de un viitor distopic, în care roboții cuceresc lumea. Un nou raport a identificat riscurile imediate prezentate de aplicații precum ChatGPT. Unele dintre acestea prezintă provocări distincte pentru jurnaliști și pentru industria știrilor. Publicat de Centrul Stern pentru Afaceri și Drepturile Omului de la Universitatea din New York, raportul a identificat câteva riscuri legate de inteligența artificială generativă, inclusiv dezinformarea,

De la campanii de calomnie și cenzură până la presiunea financiară și hărțuirea legală, guvernele iliberale și autoritare pun o presiune enormă pe mass-media independentă. Cum pot rămâne viabile financiar organizațiile de presă și mai ales capabile să-și facă treaba? Conferința IPI „Modeling Journalism and the Business Under Pressure”, moderată de Dávid Tvrdoň, specialist în creșterea și păstrarea abonamentelor la Petit Press din Slovacia, a reunit jurnaliști și profesioniști media din Nigeria, Georgia, Myanmar și India pentru a explora modul în care jurnaliștii pot valorifica inovația și diverse modele de

Un raport publicat de Fundația pentru Libertate „Friedrich Naumann”, din Germania, arată că guvernele turc și rus vizează jurnaliştii cu un număr tot mai mare de dosare judiciare folosind strategii similare. „În regimurile autoritare apare un model comun prin care se stabilește controlul asupra mass-media și asupra justiției. Atât Rusia, cât și Turcia parcurg etape ale acestui manual”, susține Baris Altintas, co-director al Asociației pentru Studii Media și Drept și unul dintre autorii raportului. Altintas a amintit că un număr semnificativ de jurnalişti din Rusia au fost forţaţi să fugă

Jurnaliştii pot acum să dea ştirile, să ofere perspective şi să interacţioneze în timp real cu adepţii de pe platforme precum Twitter, Instagram şi Facebook. Datorită naturii instantanee a rețelelor sociale, reporterii pot oferi acum știri de ultimă oră în timp real, oferind un grad de acoperire care înainte era de neconceput. Rețelele sociale le-au permis jurnaliștilor și sportivilor să se implice direct, permițând interviuri exclusive și puncte de vedere din culise. Această tendință a generat și provocări, deoarece viteza și simplitatea pot compromite precizia și profunzimea. Cu toate acestea,

Pe vârful dealurilor de la marginile orașului Rio de Janeiro sunt favelas, cartiere de periferie, fiecare cu propria identitate, cultură și demografie unică. Aceste comunități sunt, de asemenea, în mare măsură dezavantajate: conexiune neregulată la internet, lipsa de apă curată, crima organizată și violență sunt provocări zilnice cu care se confruntă rezidenții, dar rareori le văd acoperite de instituțiile de știri braziliene. Pentru a satisface această nevoie, o nouă generație de jurnaliști brazilieni din favelas, quilombos și alte „comunități periferice” ale țării, chiar în afara orașelor mari – care nu

Un grup de senatori și congresmeni americani s-au unit pentru a reintroduce Legea privind protecția reporterilor împotriva spionajului de stat sau, așa cum este mai cunoscut, Legea PRESS. Legislația, care a trecut de Parlament anul trecut, dar nu a primit vot în Senat, ar proteja jurnaliştii în două moduri importante. În primul rând, ar împiedica guvernul să oblige reporterii să-și dezvăluie sursele. În al doilea rând, ar asigura că datele importante deținute de o terță parte, cum ar fi o companie de telefonie sau de internet, nu pot fi confiscate

Legea Știrilor Online, Bill C-18, din Canada, avea abia câteva ore când Meta a anunțat că va începe în curând să blocheze canadienii să acceseze și să distribuie știri pe Facebook, Instagram și pe toate platformele sale. Actul este menit să schimbe modul în care jurnalismul din Canada este finanțat, solicitând giganților tehnologici precum Meta și Google să negocieze cu companiile media canadiene pentru utilizarea conținutului de știri pe platformele lor. Biroul Parlamentar de Buget a estimat că organizațiile de știri ar putea împărți o compensație totală de 329 de

Extinderea globală a rețelelor sociale a semnalat promisiunea unei noi piețe publice, facilitând dezbateri mai deschise și voci diverse. Odată cu aceste noi oportunități de participare digitală au venit și noi provocări, inclusiv trolling online, dezinformare și un public mai puțin încrezător și mai deconectat. Atunci când se confruntă cu aceste provocări, redacțiile se bazează adesea pe valorile de participare (inclusiv comentarii, aprecieri și distribuiri) pentru a evalua succesul la implicarea și păstrarea publicului online.
Potrivit unui raposrt al Institutului Reuters, una dintre tendințele în creștere este „consumatorul pasiv de

Scriitorul Cornel Constantin Ciomâzgă, autorul unor căutate romane postrevoluționare, revine cu o nouă carte – „APOCALIPSA why not”. „O scriitură densă, complexă, rară, ca un brocart literar”, cum avea să scrie criticul Alex Ștefănescu despre prima carte – „Lucrarea” – a scriitorului Ciomâzgă. Autorul afirmă despre această nouă carte a sa că „este o carte pe care lumea a așteptat-o până ieri. Astăzi există! Această carte este despre niște mari adevăruri, care ar putea redefini condiția binelui! APOCALIPSA why not este despre renaștere, despre reînnoire, despre viață”. Potrivit unui comunicat,