◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Români de pretutindeni

Un război pierdut

Ne aflăm în plin război. Chiar dacă nu se aud pe străzile Chişinăului huruit de tancuri, ţăcănit de mitraliere, explozii de bombe. Chiar dacă nu vezi ruine la tot pasul. Chiar dacă nu simţi miros de praf în nări. Dar pace nu e. Războiul e în toi. E vorba de războiul informaţional pe care-l poartă contra noastră Federaţia Rusă, cu toate posturile ei de televiziune şi radio (peste 200), cu publicaţiile acesteia de care sunt doldora toate chioşcurile din republica noastră, inclusiv „Moldova suverană”, un ziar rusesc care apare în

Citește mai mult »

Ruda noastră, Eminescu

În copilărie, atunci când educatoarea de la grădiniţă m-a întrebat ce personalităţi vin în vizită la noi acasă, ţin minte că i-am răspuns: „Grigore Vieru, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Adrian Păunescu…”. Şi, vrând s-o impresionez şi mai mult, am continuat: „ Mihai Eminescu, Ion Creangă, Tudor Arghezi şi Mihail Sadoveanu.” Neîncrezătoare, aceasta a murmurat îngândurată: „Chiar aşa?” Iar eu, ca să-mi întăresc spusele, i-am zis: „Păi, Mihai Eminescu şi aseară ne-a fost musafir!”. Doamna nu m-a mai întrebat nimic, iar eu, chiar dacă nu-l văzusem niciodată pe marele poet în

Citește mai mult »

Mihai Eminescu – poetul românilor de pretutindeni

15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale Române, este o ocazie pentru românii de pretutindeni de a celebra moştenirea culturală lăsată de Mihai Eminescu şi de a-şi aminti importanta poeziei sale pentru cultura românească şi universală. „Vreme trece, vreme vine”… şi iată că sunt 174 ani de când pe cerul României a strălucit mereu o stea care a răsărit de la Ipoteşti, care nu se va stinge niciodată şi poate niciodată nu va răsări alta mai strălucitoare decât ea. Astfel, duminică, 14 ianuarie 2024, ne-am adunat în miez de iarnă, la Biserica

Citește mai mult »

Să ne fie Eminescu prilej
de înflorire! O manifestare culturală în Toronto

Că mulți avem inima în forma dodoloaței Românii, o știm cu toții. Și noi, ce scriem românește, dar și cei care, cu gândul, cu sufletul și cu fapta, iubesc și construiesc tricolor, chiar dacă trăiesc la mii de kilometri de casă. Pentru cã România e în noi. Și o plantăm acolo unde ne sfințim locul casei. Iar Eminescu este cununa pe care o purtăm prin lume. Și pe care o dăruim cu cinste generațiilor următoare, copiilor noștri. Genialitatea lui a atins tot românul. Eminescu e sinonim cu glia noastrã strămoșească

Citește mai mult »

Poetul George Filip,
din Montreal, și marea iubire pentru lirica eminesciană (In memoriam)

Ieri a apărut vestea tristă a plecării (pe 12 ianuarie a.c.) spre cealaltă lume a poetului, jurnalistului, animatorului cultural, vârf al exilul românesc canadian George Filip, poate nu întâmplător plecat înaintea aniversării Zilei de naștere a lui Mihai Eminescu, pe care l-a iubit profund și căruia i-a dedicat mare parte din creația sa literară și din activitatea atât de vie desfășurată în cadrul comunității românești din Canada. Este unul dintre cei mai importanți poeți români ai exilului din acest colt de lume, autor al 36 de volume de versuri, stabilit

Citește mai mult »

Raia Rogac, la aniversare

Raia Rogac – o prezență discretă, cu o capacitate rară de a identifica între oameni Omul, de a alege dintr-un tumult cu de toate – frumosul, inteligența, spiritul în manifestare. Zidită mai mult între redacții și biblioteci o găsești mereu prezentă la lansări de carte,  de unde vine către cititor cu descrieri minuțios elaborate și, esențial, cu un fel aparte de a descoperi și transmite  mesajul autorilor. O face cu atâta dăruire și dragoste de oameni nu doar în reportaje ci și, mai ales, în dialogurile împletite cu percepții și

Citește mai mult »

Eminescu, omagiat la Vârșeț de Ziua Culturii Naționale

MEDALION EMINESCU ȘI ZIUA CULTURII NAȚIONALE LA ROMÂNII DIN SERBIA. Asociația de interes obștesc Românii Independenți din Serbia (RIS) celebrează în mod consecvent marile sărbători ale culturii și spiritualității româneşti, prin organizarea manifestărilor și evenimentelor culturale de amploare, de înaltă ținută pe plan național- identitar în Serbia. Ca în fiecare an de Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie, ziua în care s-a născut poetul național, Asociația de interes obștesc Românii Independenți din Serbia (RIS) organizează spectacolul extraordinar muzical–literar la Centrul Cultural din Vârșeț, duminică, 14 ianuarie 2024, dedicat Zilei Culturii

Citește mai mult »

Oamenii cumsecade
de la Observatorul vă doresc tot binele din lume

„Lumea asta e pe dos Toate merg cu capu-n jos” (Ion Creangă)   Am recitit extrase luate, aproape la întâmplare, din articolelede pe site sau tipărite ale „Observatorului”. Spontan şi fără vreun efort s-a cristalizat o opinie clară: oamenii din jurul revistei „Observatorul” sunt o echipă de oameni cumsecade. Oricine citeşte revista realizează instantaneu că de-a lungul celor 30 de ani de existentă pe pământ canadian „Observatorul” şi-a impus să fie cumsecade, nu numai de formă (câţi nu se laudă că sunt cumsecade!), ci de-adevăratelea. Am putea spune că revista

Citește mai mult »

Rememorare la Toronto. Marin Sorescu (februarie 1936 – decembrie 1996)

A fost redactor la revistele „Viața studențească”, „Luceafărul”, „Viața românească”, redactor-șef la Studioul Cinematografic „Animafilm” din București (1966-1972), redactor-șef al revistei „Ramuri” din Craiova (1978-1990), iar în 1990 a fost numit director al Editurii „Scrisul românesc” din Craiova. Marin Sorescu a scris literatură de toate genurile, situându-se printre cei mai prodigioși scriitori români si numărându-se, de asemenea, printre scriitorii români cei mai reprezentativi și mai cunoscuți peste hotare, opera sa fiind tradusă în zeci de limbi străine. După debutul ca poet în reviste literare, în 1964 a avut loc și

Citește mai mult »

Duplex literar-jurnalistic, București-Montreal

Sâmbătă, 23 decembrie, s-a desfășurat on-line ultima ședință din acest an a Cenaclului „Mihai Eminescu”, din Montreal, Canada, condus de scriitorul și jurnalistul Leonard I. Voicu, directorul Revistei trimestriale bilingve, româno-franceze, „Repere Literare”, ce apare la Montreal, membru al UZPR, și președintele Asociației Canadiene a Scriitorilor Români (ACSR). Au participat, în direct, prin zoom, o parte din membrii Cenaclului, între care scriitoarea și jurnalista Veronica Pavel Lerner, din Mississuga, Ontario,  de asemenea membră a UZPR și redactor onorific al publicațiilor „Observatorul”, din Toronto, ITACA, din Dublin,  „Vatra Veche”, de la

Citește mai mult »

Așchii de cer

Ştiinţa a dovedit că Dumnezeu există. Şi doar oameni neinformaţi susţin contrariul.   O legendă spune că, atunci când Dumnezeu a împărţit popoarelor locurile unde să vieţuiască, moldovenii, luaţi cu lucrul, au venit la urmă. – Dă-ne, Doamne, şi nouă un loc care să fie al nostru, s-au rugat ei. – Da’ voi unde aţi fost până acum? i-a întrebat cu asprime blândă Atotţiitorul. – Ne-am luat cu lucrul, Părinte. Şi-atunci, milostivindu-se de chipurile lor ostenite, Dumnezeu l-a întrebat pe Arhanghelul Mihail: – Arhanghele, a mai rămas ceva pământ şi

Citește mai mult »

Scrisorile

Cu câteva zile înainte de Crăciun, Anul Nou sau Paști, masa tatălui meu era plină de ilustraţii şi de plicuri. Îşi rezerva o zi întreagă ca să scrie scrisori părinţilor, rudelor, prietenilor şi cunoştinţelor. Apoi, mergeam împreună să le punem în cutia poştală. Două dintre aceste felicitări le-am găsit nu demult în casa bunicilor mei, prinse de perete în câteva piuneze. Locuinţa e părăsită de ani buni, fiindcă o casă este ca şi un om: dacă nu o îngrijeşti, se dărâmă. Dar iată că mai păstrează amintiri, printre care şi

Citește mai mult »