Aniversare 30 de ani rubrică ”150 de cuvinte despre cei ce nu cuvântă”
De ce 150 de cuvinte ? La început a fost Cantonul. Un canton CFR dezafectat în mijlocul unei păduri de la marginea Bucureștiului. Acolo am locuit cincisprezece ani neîntrerupt, începând cu 20 iulie 1988, fără lumină electrică, fără apă curentă, fără vecini. Dar nu singur. Câini, pisici, capre, găini, rațe, gâște și jur-împrejur pădurea cu căprioare, mistreți, vulpi, păsări și tot ce mișcă în frunzișul ei. Apoi l-am adus pe Pintea, un ciobănesc românesc carpatin, luat de pui de la o stână din Valea Timișului. Un câine puternic, frumos, deștept…