◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.04.2024
„Caricatura de presă în Balcani”. O nouă expoziție la Bastion

La Muzeul Popa’s de la Bastionul Maria Theresia, din Timișoara, sâmbătă,14 mai, de la ora 13, a avut loc vernisajul expoziției „Caricatura de presă în Balcani”. Salonul a fost organizat sub egida Consiliului Județean Timiș, de către Muzeul Național al Banatului împreună cu Fundația Popa’s din Timișoara. În prezența unor cunoscuți oameni de cultură și jurnaliști timișeni, vernisajul a debutat cu un cuvânt de bun venit adresat de amfitrionul manifestării, celebrul caricaturist timișorean de talie mondială, Ștefan Popa Popa’s. Vorbitorul a evocat apoi recenta sa participare la cea de-a 17-a…

Citește mai mult

Bază de date creată de jurnaliști, pentru combaterea revizionismului în Balcani

BIRN a prezentat o parte din baza sa de date cu fapte legate de asediul Sarajevo din 1992-1995, care a fost stabilită în sau prin verdictele Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII). Pe lângă Sarajevo, au fost acoperite și alte părți ale orașului care se aflau sub controlul Armatei Sârbe Bosniace, VRS, inclusiv Grbavica, Vraca și Nedzarici, precum și municipiile Saraievo Ilidza, Hadzici, Vogosca și Ilijas, inclusiv locuri. unde au fost reținuți și uciși civili, demolări și jefuiri de proprietăți și alte crime comise în zonele Pale și Sokolac,…

Citește mai mult

Germania își propune să fie mai prezentă în Balcanii de Vest

Germania și-a numit primul trimis special în Balcanii de Vest, într-un efort de a „arăta mai multă prezență” în regiune și de a pune preocupările acesteia în centrul agendei Berlinului, a anunțat ministrul de Externe Annalena Baerbock. Manuel Sarrazin, un fost deputat în Bundestag, care a apărut adesea ca un puternic avocat al intereselor regiunii, va prelua funcția. La nivel european, Serviciul de Acțiune Externă al UE are deja reprezentanți speciali pentru dialogul Belgrad-Pristina și alte probleme regionale din Balcanii de Vest, inclusiv pentru Bosnia-Herțegovina și Kosovo.

Citește mai mult

Jurnalistele din Balcani, marginalizate și desconsiderate

BalkanInsight a prezentat principalele constatări ale raportului său privind poziția femeilor jurnaliste în Balcani, „Femeile în redacție: perspective privind echitatea, diversitatea și reziliența”. Raportul include 21 de interviuri și un sondaj completat de 175 de participanți, ale căror răspunsuri au evidențiat tendințe, oportunități și obstacole, identificate prin împărtășirea de experiențe și perspective de către femeile care lucrează în mass-media, pentru a realiza o imagine mai nuanțată și mai complexă a rolului femeii în redacțiile, producția de știri și societățile din regiune, în sens mai larg. „Când vine vorba despre femei…

Citește mai mult

Impact redus al fondurilor europene pentru consolidarea statului de drept în Balcanii de Vest

Fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru consolidarea statului de drept în Balcanii de Vest au avut „un impact redus asupra reformelor fundamentale”, arată un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană (CCE. „Sprijinul UE pentru statul de drept în Balcanii Occidentali evident nu a avut succes în producerea unei schimbări pe scară largă”, a afirmat inspectorul CCE Juhan Parts, într-un comunicat de presă. Raportul confirmă îngrijorarea unor state membre ale UE privind statul de drept în Balcanii Occidentali, care a dus şi la blocarea procesului de aderarea la Uniune a…

Citește mai mult

Emigrația tinerilor blochează creșterea economică în Balcani

Balcanii de Vest în general și Croația în particular pierd potențialul de creștere economică pe termen lung din cauza emigrării tinerilor, iar faptul că persoanele angajate părăsesc regiunea nu este bine nici pentru UE, au declarat reprezentanții Institutului de Demografie din Viena al Academiei Austriace de Științe. Statisticile oficiale arată că 181.034 de cetățeni cărora li s-au eliberat permise de ședere în UE au părăsit Bosnia-Herțegovina și Serbia din 2014 până în 2019. Statisticile corespunzătoare sunt greu de definit pentru Croația, deoarece croații nu au nevoie de permise de ședere…

Citește mai mult

Balcanii de Vest se depopulează în ritm alert

Statele balcanice care încă așteaptă integrarea în Uniunea Europeană se confruntă cu o criză demografică masivă. Acest lucru este evident de pildă în Macedonia de Nord, care a pierdut cel puțin zece la sută din cele două milioane de locuitori de la ultimul recensământ din 2002, au relevat ultimele cifre. Satele și orașele mici, precum Valandovo, la 146 de kilometri de capitala Skopje, oferă puține locuri de muncă, împingându-i pe cei ambițioși și capabili să își caute de lucru și să se stabilească peste hotare. „Cinci dintre prietenii mei din…

Citește mai mult

„Exodul inteligenței” din statele balcanice periclitează viitorul regiunii

Mulți tineri din Balcani visează să trăiască și să lucreze în străinătate. Chiar dacă nu este neapărat un lucru rău, acest „exod al inteligenței”periclitează însuși viitorul regiunii, arată observatorii internaționali. „Exodul” a devenit un refren trist în Balcani, scrie Janos Ammann, editor la EURACTIV.com. „În mediul academic, acesta este un concept disputat, deoarece este doar un aspect al emigrării forței de muncă cu înaltă calificare. Dar această emigrare oferă și oportunități. O oportunitate evidentă este potențialul de câștiguri mai mari pentru migranții înșiși. Dar migranții beneficiază și țările lor în…

Citește mai mult

Zece români pe lista pentru stabilirea celor mai buni sportivi ai anului 2021 în Balcani

Zece sportivi români, printre care campioanele olimpice la canotaj Nicoleta-Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş, au fost nominalizaţi pe lista agenţiei bulgăre de ştiri BTA pentru stabilirea celor mai buni sportivi ai anului 2021 în Balcani. Pe lângă medaliatele cu aur de la Tokyo în probă de dublu vâsle, care au obţinut în acest an şi titlul european, la Varese, au mai fost menţionaţi scrimera Ana-Maria Popescu, medaliată cu argint la JO 2020 şi câştigătoarea sezonului 2020-2021 al Cupei Mondiale la spadă (pentru a cincea oară în carieră), canotorii Marius Cozmiuc…

Citește mai mult

Jurnaliștii afgani exilați în Balcani continuă să lucreze 

Albania adăpostește mii de afgani care și-au părăsit țara, în urma preluării conducerii de către talibani. Printre aceștia sunt aproximativ 50 de jurnaliști exilați, care continuă să lucreze pentru țara lor, sfidând circumstanțele dificile. Jurnaliștii lucrează din camerele hotelurilor în care sunt cazați, în timp ce pregătesc o încăpere care va servi ca redacție. Elyas Nawandish, editorul-șef online al „Etilaat e Roz”, care a ajuns în Albania la sfârșitul lunii august și se află în Lezhe, nordul țării, a declarat, pentru BalkanInsight, că relatează despre evenimente de acasă, precum și…

Citește mai mult

Facebook atacă știrile false din Balcani și luptă împotriva… infodemiei

Facebook lansează campania de verificare a știrilor false în Balcani cu ajutorul jurnaliștilor de la France Presse și site-ul sârbesc de fact checking, Istinomer   „Pandemia a adus o noua frază (în vocabularul tuturor, n.r.)  –  infodemia, sintagma folosită de oficialii de la Organizația Mondială a Sanătății pentru a explica cât de multe informații false despre virus circulă pe internet și cât de repede se răspândește dezinformarea, pe lângă virusul însuși,” comentează publicația danas.rs. Jurnaliștii sârbi scriu că astfel de informații sunt mereu puse pe seama unor surse anonime și cea mai citată…

Citește mai mult

Balcanii din sângele nostru

Adică, o bună parte din laptele pe care l-am supt, ca să fiu şi ca să cresc. Poveştile bunicii mele, pe jumătate aromâncă, despre Din Costandin, o baladă ca o tragedie greacă. Despre o maică disperată căreia turcii îi fură fata, lumina ochilor ei, ea îl cheamă, printr-un blestem cumplit, de pe lumea cealaltă, pe fiul ei mort, Din Costandin, şi-l trimite să-şi aducă sora. Plângerea unui neam care a pierdut mereu câte ceva şi s-a sculat, în momente rare ale istoriei, să lupte cu toţi viii lui, dar mai…

Citește mai mult