◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024
Centenarul altfel, la Arad ( II )

Sau 100 de ani de prostie în oraşul care a avut o menire culturală şi un destin istoric (IV) După ce a confiscat-o ilegal, după ce a furat tot din ea, statul român amendează casa în care s-a făcut Marea Unire, fiindcă este în paragină! De peste 20 de ani scriu articole despre povestea lui Aurel Birtolon, nepotul unuia dintre corifeii Marii Uniri de la 1918, Ştefan Cicio Pop, cel care a şi înfiinţat la Arad Consiliul Naţional Român, cu sediul chiar în casa lui, de pe strada care acum…

Citește mai mult

Vicepremierul Ungariei, declarație REVOLTĂTOARE, în România: ‘De Centenar, să recitiţi Declaraţia de la Alba Iulia, aţi promis autonomie’

Vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt, a afirmat vineri la Băile Tuşnad, că îi roagă pe români ca atunci când sărbătoresc Centenarul să recitească Declaraţia de la Alba Iulia, el adăugând că acest document garantează dreptul la autonomie al maghiarilor din Transilvania, promisiune care nu a fost respectată. „Deci, am eu o singură rugăminte, nimic altceva. Vă rog frumos să citiţi, să recitiţi declaraţia de la Alba Iulia, atât. La Alba Iulia s-a redactat textul şi nu s-a pus problema atunci, nici măcar nu s-a dezbătut problema, că ar trebui sau n-ar…

Citește mai mult

Expoziția-document ”Un veac de frumuseţe” (26 iulie 2018, București)

În anul Centenarului Marii Uniri nu puteam să nu ne gândim la femeile care și-au petrecut soții când au plecat pe front, care au fost nevoite să plece în pribegie. Este un veac în care femeile românce au trăit adevărate tragedii: în Primul Război Mondial şi-au pierdut soţii, tații, au ajuns în prizonierat, au trăit dramele celui de-al Doilea Război Mondial, au fost aruncate în închisorile comuniste, au fost la Canal, au pierdut totul de nenumărate ori și au reușit de fiecare dată să se reinventeze și să o ia…

Citește mai mult

Festivalul Internațional de Folclor „LA FÂNTÂNA DORULUI”

La Șimleu Silvaniei Motto: „O viață fără sărbătoare e ca un drum lung fără hanuri”. DEMOCRIT din Abdera (c.460-c.370 î. Hr.), filozof grec În anul Centenarului Marii Uniri din 1918, orașul Șimleu Silvaniei împlinește 767 de ani de la prima atestare documentară (Vathasomlyova, 1251). Cu acest prilej, urbea de la poalele Măgurii Țării Silvaniei, la mijlocul lunii lui Cuptor (13 – 15 iulie 2018), a fost, iarăși, în sărbătoare prin activitățile desfășurate în cadrul Festivalului Internațional de Folclor „LA FÂNTÂNA DORULUI”, ediția a XVIII-a. Un festival care, de aproape două decenii,…

Citește mai mult

Centenarul Marii Uniri

Cu gândul la Basarabia şi Bucovina de Nord Se toarnă-n suflet ruga ancestrală Simţim pe frunte stropii de aghiasmă Se-ntinde, Ţara ca o Catedrală Cu două lacrimi pe catapeteasmă. Mihai Viteazul şi Mihai Eminescu Zodii sfinte înălţară Aştrii-acestor doi Mihai: Unu-ntregitor de Ţară, Altu-ntregitor de grai. Vremuri haine Românul cu românu-i frate, Dar vremurile sunt haine: Trăind în state separate, Românul e vecin cu sine. Curgi Prutule, liniştit! Vecini, de graniţi separaţi, Am fost şi vom rămâne fraţi, Românii neamu-şi vor uita Atunci când Prutul va seca. Mihai Viteazul veghează…

Citește mai mult

Gânduri la Centenarul Marii Uniri a Românilor

Motto: „Cinste fie părinţilor noştri, care s-au luptat vitejeşte şi ne-au lăsat de moştenire moşie şi slobozenie.” (Alecu Russo, Cântarea României) Marea Unire de la 1918 este meritul de necontestat al poporului român. Nu a fost un gest arbitrar al istoriei sau vreun dar din partea imperiilor vremii. A fost trăită mental, urmărită cu asiduitate şi înfăptuită ca o încununare a mileniilor de existenţă neîntreruptă în aceste locuri, prin truda şi lupta românilor, cel mai vechi şi mai statornic popor din această parte a lumii, din această regiune a Europei….

Citește mai mult

UNIREA FACE PUTEREA

Iată-ne în anul CENTENAR, uniţi în cuget şi-n simţiri, sub emblematicul „100 ROMÂNIA 1918-2018! SĂRBĂTORIM ÎMPREUNĂ”, toţi românii cu dragoste de neam, de ţară şi de credinţa noastră străbună, cu inima vibrând de emoţie pentru acest moment sacral, moment de mare înălţare spirituală. La iniţiativa – şi cu implicarea directă a distinsei doamne dr. ELENA ARMENESCU – cunoscut poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România, s-a finalizat un proiect cultural, sub genericul „UNIREA FACE PUTEREA”. Meritul domniei sale este desăvârşit, dacă avem în vedere vasta documentare pentru finalizarea acestui simbolic…

Citește mai mult

AU ÎNCEPUT ÎNSCRIERILE În ANTOLOGIA UNIRII (ANTOLOGIA CENTENARULUI)

AU ÎNCEPUT ÎNSCRIERILE În ANTOLOGIA UNIRII (ANTOLOGIA CENTENARULUI), SUB PATRONAJUL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI ȘI AL EDITURII NAPOCA NOVA Liga Scriitorilor Români și Editura Napoca Nova anunţă colaboratorii și cititorilor că a început redactarea Antologiei literar-artistice Napoca Nova Nr. 19-20, închinată Anului Centenar. Volumul, de această dată în format A 4 („coală xeroxˮ), va apărea în condiții grafice deosebite. LSR nu face niciun fel de partizanat artistic. Dorința noastră este aceea de a reuni în paginile antologiei literar-artistice atât autori consacraţi (afiliaţi sau nu la vreo organizaţie profesională), cât şi debutanţi, pe care dorim…

Citește mai mult

Antologia Centenarului

Poeta Rodica Elena Lupu nu contenește a ne uimi. De această dată nu ca de obicei, cu o carte de versuri, ci cu două volume lansate de editura pe care o conduce, Anamarol. Ca de fiecare dată, sala de festivități a librăriei ”Mihai Eminescu” a fost arhiplină cu oameni de litere, parte din ei cu creații înglobate în antologia excepțională la care ne vom referi. Între cei care au luat loc în prezidiu, să spunem, alături de Rodica Elena Lupu, am remarcat-o pe cunoscuta teleastă, conf. univ. Dona Tudor, pe…

Citește mai mult

O sută de informaticieni români

Este vorba despre o carte cu titlul O sută de autori români în informatica teoretică (One Hundred Romanian Authors in Theoretical Computer Science), care a apărut de curând la Editura Academiei Române, în seria Civilizaţia românească, o serie monumentală, de peste 30 de volume masive, dând seama de tot atâtea ramuri ale știinţei și culturii românești, de la istorie și geografie la matematică, fizică, chimie și informatică, de la știinţele „exacte” la umanioare, plus un număr de volume „suplimentare” (așa cum este și cel de faţă). Seria este realizată de…

Citește mai mult

„Şcoala Gălăţeană” şi Centenarul Întregirii

Sub cupola Asociaţiei Profesionale „Şcoala Gălăţeană”, un colectiv de cadre didactice, coordonat de prof. Ghiţă Nazare – redactor-şef şi prof. dr. Sorin Langu – secretar general de redacţie, s-a finalizat un proiect de istorie, educaţie şi cultură la Dunărea de Jos, aflat sub emblema „România 100”. Volumul recent lansat, Studii şi articole (Editura Muzeului de Istorie Galaţi, 2018, 340 de pagini), dovedeşte preocuparea cadrelor didactice afiliate acestei asociaţii, titulari în învăţământul preuniversitar din judeţul Galaţi, faţă de valorile trecutului, ce se cuvin cunoscute nu doar generaţiilor de astăzi, cât mai…

Citește mai mult

”România la centenar”

Alexiu BERINDE, (1844-1923) memorandist, preot-arhitect, ”un apostol al culturii poporului român” S-a născut la Boinești, localitate din Țara Oașului, județul de azi Satu Mare, la 1 decembrie 1844. Mama, Terezia, născută Melleș. Tatăl, Gavril Berinde, a fost preot în Boinești. Tânărul Alexiu a urmat primele două clase la Sighetu Marmației, după care a fost elev la Gimnaziul Superior din Ungvar, unde a obținut și bacalaureatul în anul 1862. Deși era evident că tânărul Alexiu dovedea talente inginerești, mama Terezia l-a îndemnat să urmeze calea tatălui său, a preoției. Așa se…

Citește mai mult