Despre oameni și sărbători
E bine că există Crăciunul, e bine că există momentele de venerație divină, urmate de acele zile în care sărbătorile domnesc pe la casele noastre – măcar astfel, măcar o dată în an, chiar dacă nu conștientizează – omul de rând, își poate proiecta ființarea în fața nemărginitului, el însuși nefiind altceva decât energia sublimă, arătarea efemeră în necuprinsul cosmic, clipa drept reflectare a posibilului. Va înțelege oare, acum, la schimbul dintre ani, cât de nesemnificativ este în fața măreției divinității, că trăind cu propriile orgolii trăiește cu falsa imagine…
