◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024
Din întrebările reporterului la RADIO ROMÂNIA TÂRGU-MUREȘ. Mai putem fi salvați?

Ultima carte scrisă de Constantin Noica, apărută în limba germană la Kriterion, De dignitate Europae, cuprinde, în loc de prefață, o scrisoare către un intelectual din Occident, pornind de la întrebarea occidentalilor, chiar a unor deținători de premii Nobel: Mai putem fi salvați? ( Sind wir noch zu retten?) Întrebarea îi pare filozofului ca venind dintr-o Europă bolnavă, aproape isterică, speriind lumea că cine știe ce cometă Halley va mătura viața de pe Terra. Salvați din ce anume? Din fatalism, din resemnare, din catastrofe, din inacțiune? Luminații Occidentului se întreabă…

Citește mai mult

Trăinicia întru neam /Acad. Gheorghe Păun

Aveam în minte două titluri (deci două subiecte) pentru editorialul lunii septembrie, cel de deasupra, mai optimist şi mai preţios, epitetul de pe urmă venind dinspre termenul cel plin de miez, întru, preluat de la Constantin Noica, precum şi mai apropiatul de realitate „Suspinul din jurul graniţelor”, vădit mai trist şi mai conjunctural, dar şi mai urgent într-un anume sens. Situaţiile acoperite de cele două sintagme, chiar dacă la prima vedere diferite, sunt însă legate din plin, în adâncime aş zice, de aceea am ales un titlu, dar vor începe…

Citește mai mult

Păltinișul este ”muntele vrăjit” al lui Constantin Noica!

Păltinișul pe vremea filosofului Constantin Noica a fost o universitate liberă de filosofie, în afara sistemului și desigur alternativă față de marxismul insipit și insalubru al epocii. Meritocrația, gândirea liberă, eliberarea de normativitatea regimului sunt fundamentele paradigmatice ale școlii lui Constantin Noica de la Păltiniș. Ca eroul Hans Castorp din romanul ”Muntele vrăjit” de Thomas Mann, filosoful Noica a înțeles că ieșirea din tirania mediocrității și a conformismului ”șesului” este urcarea spirituală pe vârfurile abisului gândirii filosofice. Acolo sus, departe de obiectivismul repetitiv al sistemului comunist, Constantin Noica a înțeles…

Citește mai mult

Constantin Noica

La data de 12 iulie 1909, în localitatea Vităneşti, județul Teleorman, s-a născut Constantin Noica  (m. 4 decembrie 1987, Sibiu), filozof şi eseist, unul dintre cei mai erudiți gânditori români, „parcurgând aproape tot registrul filozofiei” (Anton Dumitriu), de la gnoseologie, filozofia culturii, axiologie și antropologie filozofică la ontologie și logică. A adus o contribuție capitală în domeniul ontologiei și metafizicii. Mentor spiritual în cadrul aşa-numitei „Şcoli de la Păltiniş”, deţinut politic între anii 1958 şi 1964, membru post-mortem al Academiei Române din 1990 Notă: Dicţionarul esenţial al scriitorilor români (2000) menționează naşterea la 11/24 iulie1909. A debutat…

Citește mai mult

La Judecata de Apoi a poeţilor. Tudor Arghezi sub condeiul critic al lui Constantin Noica

Unul dintre cei mai mari poeţi pe care i-a zămislit ţara asta, fabulos mânuitor al cuvântului scris, creator de imagini prin vibrante slove, îndrăzneţ ca atitudine, pamfletar cu greutate, romancier (când şi când), Tudor Arghezi a contribuit decisiv la dezvoltarea liricii româneşti şi la îmbogăţirea literaturii române, cum puţini au fost în stare s-o facă. Toţi cunoaştem (sau ar trebui să cunoaştem) traseul trecerii sale prin viaţă şi solida sa operă literară. În îndelungata sa activitate poetică a avut însă vreme să fie adulat până la lacrimă, dar şi răstignit,…

Citește mai mult

VISUL LUI NOICA

O întrebare a trecut, în ultimele decenii, meteoric prin spaţiul culturii româneşti şi-i mai ispiteşte, încă şi acum, pe unii: ce s-ar fi ales de Constantin Noica, dacă, după cei patru ani ca referent de filosofie la Institutul Româno-German din Berlin, unde a audiat şi cursurile lui Heidegger, nu s-ar mai fi întors în România, în 1944? Cioran a rămas în Franţa, în 1941, şi, scriind în franceză, a devenit una dintre cele mai cunoscute figuri ale gândirii secolului XX, intrând în universalitate. Ar fi avut Noica un destin asemănător?…

Citește mai mult