◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.04.2024
A apărut Revista „Curtea de la Argeș” pe luna ianuarie 2019

Sfântul Ierarh Dionisie / Acad. Gheorghe Păun Editorial Pe 25 octombrie 2018, s-a întâmplat ceva ce a trecut oarecum neobservat (s-a vorbit, totuşi, în unele locuri, de exemplu, la TV Trinitas, vezi https://www.youtube.com/watch?v=DGO iEuh_0-c), dar care este demn de subliniat, mai ales acum, la vremea Centenarului Marii Uniri, mai ales pe aici, prin România de la Argeş: episcopul Dionisie Erhan a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea Mitropoliei Basarabiei, şi va fi pomenit în fiecare an în data de 17 septembrie, sub numele Sfântul Ierarh…

Citește mai mult

A apărut nr. 94 al revistei de cultură CURTEA DE LA ARGEŞ

Editorial  Mirări naive, folclor, compasiune…  O naivitate, totuşi, justificată de educaţia matematică şi de exerciţiul îndelungat al profesiei de cercetător – lasă că a te mira este un semn de sapiens, un drept şi o îndatorire minimală, ne-a spus-o de atâtea ori profesorul Marcus. A te mira, a-ţi pune întrebări, a căuta rezonul a tot ce-ţi cade sub privire, a vedea lumea ca un ceasornic şi a-i umbla printre rotiţe cu de ce? şi ce-ar fi dacă? şi iar de ce?… chiar intuind că de cele mai multe ori răspunsul…

Citește mai mult

Centru şi periferie (II) / Acad. Gheorghe Păun

Continuând discuţia (informală – insist) de data trecută, privind relaţiile-comparaţia-„conflictul” dintre centru şi periferie, îmi iau mai întâi precauţia de a sublinia rela-tivitatea celor doi termeni. Totul este legat de aspectul avut în vedere, mai mult decât de plasarea într-o ierarhie pur geografică de genul lumea – capitala – oraşul mare de provincie – oraşul mic de provincie. Un „centru” într-o discuţie poate fi „periferie” în alta şi invers. (Mai mult, distincţia centru–periferie este, mutatis mutandis, relevantă, adesea chiar acută, şi în interiorul „breslelor” culturale: vezi relaţia dintre pictura de…

Citește mai mult

Marii înaintaşi / Acad. Gheorghe Păun

România este o ţară bogată – prin oamenii săi. România este o ţară sărăcită – de oamenii săi… Iar de-ul de mai devreme indică şi actantul şi victima… După ultimul mare război (măcar de-ar fi fost ultimul…), i-am trimis la Aiud sau la Canal, iar pe mulţi alţii (pe cei care nu s-au „integrat”, din convingere sau de nevoie, abdicând adesea de la menirea lor) i-am obligat să plece în lume. Primii au umplut cimitirele, cei de pe urmă au umplut universităţile şi bibliotecile Europei. Şi câţi au fost! Abia…

Citește mai mult

Mai fac o încercare…

Recunosc, titlul de deasupra sugerează oarece resemnare-disperare, dar nu pot să tac, nu pot să-mi pun palmele la urechi şi să pretind că nu aud, că nu am alergie, drept care îmi fac datoria până la capăt. Sună dramatic – şi aşa trebuie să sune, pentru că este vorba, nici mai mult, dar nici mai puţin, decât despre căşuirea limbii române!… Cine crede că asta nu e o problemă gravă şi e gata să treacă la pagina a doua a revistei, treaba ei/lui (presupun, expirat cum sunt, că are genul…

Citește mai mult

Vocaţia durării, visul duratei / Acad. Gheorghe Păun

Curtea de Argeş este, din mai multe puncte de vedere, un loc „special”. Atunci când am oaspeţi, le prezint oraşul ca fiind (foarte probabil) unicul municipiu din România care are un singur bulevard, care la rându-i are un singur sens şi o singură bandă de circulaţie, dar care pleacă, semnificativ, chiar din Curtea Domnească, cea basarabă. Mai ştiu şi alte paradoxuri locale de genul acesta, la marginea dinspre glumă a seriosului, dar aici alte observaţii aş vrea să fac. Despre timp şi trecere, fortuna labilis cu ilustrare argeşeană. Capitală voievodală…

Citește mai mult

Nevoia de Eminescu

Se nimereşte, în mod fericit, ca începuturile revistei noastre să coincidă cu acest ianuarie mereu aniversar, când, chiar dacă nu invocăm un număr rotund de ani de la sosirea sau plecarea sa, obişnuim să vorbim mai pe de îndelete şi, poate, mai sărbătoreşte, despre Poet. Prefer această majusculă uşor canonizantă, chiar dacă poate aminti de grăbita propunere de canonizare de acum vreun an, în locul unor prea mult folosite sintagme, chiar dacă prea-mult-folosirea nu le scade adevărul, doar le toceşte credibilitatea şi relevanţa, prin repetare superficială şi declamatorie. În locul…

Citește mai mult