◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro20.04.2024
Mihai Eminescu n-a fost ateu!

Motto: Cine-o combate pe ea (Biserica națională-n.a.) și ritualurile ei poate fi cosmopolit, socialist, republican universal …dar numai român nu e! (Mihai Eminescu)   Pornind de la poziţia intransigentă a ziaristului Mihai Eminescu faţă de abateri de la etică a unor feţe bisericeşti şi de la înţelegerea deformat-tendenţioasă a unor creații literare cum ar fi poemul Împărat şi proletar, unii critici l-au etichetat drept ateu. Acest fapt a fost perpetuat, mai ales în condiţiile celor 50 de ani de ideologie comunistă pe care i-a trăit România. Iar unele ecouri sunt întreținute și…

Citește mai mult

Date inedite despre basorelieful lui Eminescu de la Cimitirul Bellu din București

         În urmă cu o săptămână, profitând de ultimele zile însorite ale acestei toamne, am decis să fotografiez monumente de for public având ca subiect chipul ”Luceafărului”.           Am ajuns desigur și la mormântul poetului, aflat la Cimitirul Bellu. Citisem anterior palpitanta istorie a acestui monument și, mai ales, detalii legate de existența unui Fond Eminescu, în administrarea Municipalității Bucureștilor, pentru îngrijirea locului de veci, subiect dezvăluit opiniei publice de jurnalistul Miron Manega.           Cunoșteam, de asemenea, conținutul discuțiilor purtate în mediul celor interesați de biografia eminesciană pe marginea…

Citește mai mult

România curată / Albastrul din zestrea vaideenilor!

România nu e ceea ce se vede! România legală (adevărată), zicea Eminescu, e la țară… Frumoșii noștri tineri se întorc pe la părinți, pe la bunici, pe la casele în care au crescut părinții lor – sărută mâinile bunicilor și străbunicilor lor, închinându-se în fața trudei cu care le-au plămădit și păstrat zestrea! Mi-a fost dat să trec cu pasul și inima printr-o  astfel de comoară, la Vaideeni, acolo unde cerul străjuiește cu veselie căciulile stașnicilor munteni, de mii de ani, în vecinătatea olarilor din Horezu, loc listat ca valoare…

Citește mai mult

O nouă încercare de sacrificare a lui Eminescu sau „Despărţirea de Eminescu”

„De avem sau nu dreptate, / Eminescu să ne judece” Grigore Vieru După apariţia ediţiei academice a Operelor lui M. Eminescu (începută de Perpessicius, continuată de Al. Oprea şi finalizată de Petru Creţia şi D. Vatamaniuc, împreună cu colaboratorii lor) era de aşteptat un interes deosebit pentru adevăratul Eminescu; interes ce trebuia concretizat în studii exegetice printr-o recitire critică a întregii sale opere. Căci Eminescu este o instituţie naţională, este „constelaţia care ne-a adoptat şi ne-a arătat cine suntem şi ce suntem, transfigurându-ne şi pe noi”, care ne-a scos dintr-o…

Citește mai mult

Serata ”Eminescu, jurnalistul” (10 iunie 2019)

    Luni, 10 iunie 2019, începând cu ora 17, la etajul întâi al sediului Companiilor Librăriilor din București, denumit simbolic ”Luceafărul”, s-a desfășurat o nouă ediție a Seratelor ”Eminescu, jurnalistul”. Astfel, programul evenimentului a fost complex și a debutat cu momentul ”De la Eminescu cetire…” – rostit de nimeni altul decât domnul Miron Manega, moderator fiind președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, domnul Doru Dinu Glăvan. Atmosfera a fost cu atât mai emoționantă cu cât publicul a putut admira expoziția ”Ofrandă fotografică” aparținând autoarei Ioana Bogdan. Următoarea etapă a…

Citește mai mult

Eminescu, 130/ Acad. Gheorghe Păun

Dintotdeauna, iar asta înseamnă dinainte de şcoala primară, deci de pe timpul când deschideam primele cărţi, le-am asociat lui Eminescu şi lui Creangă o aură de legendă, de scriitori întemeietori, plasaţi în vremuri neprecizate, „la începuturi” – inclusiv ale limbii române aşa cum o vorbim astăzi. Apoi, mi-am dat seama că „distanţa din priviri” până la cei doi este derizorie: Arghezi scria că l-a văzut pe stradă pe Eminescu, eu am cunoscut persoane care l-au cunoscut pe Arghezi… Două „verigi intermediare” între noi, mai-bătrânii de azi, şi Eminescu! Acesta este…

Citește mai mult

SERATA” EMINESCU, JURNALISTUL”, APRILIE 2019

Luni, 15 aprilie 2019, la Centrul Cultural” Mihai Eminescu” din București din inițiativa și sub coordonarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și a Centrului Cultural” Mihai Eminescu” s-a desfășurat o nouă Serată” Mihai Eminescu, jurnalistul”, care a constat din expuneri și interpretarea de scenete dramatice. Moderatorul festivității a fost Rodica Subțirelu. Medicul-scriitor Corneliu Zeana a făcut o expunere despre legătura dintre Eminescu și aromâni, evidențiind respectul reciproc dintre aceștia. Eminescu era foarte bun cunoscător al aromânilor și îi aprecia pentru caracterul lor dârz, harnic, sobru. La rândul lor aromânii erau…

Citește mai mult

Eminescu, iar și iar… Albumul „Monumentele Mihai Eminescu” a ajuns la Timișoara

Vineri, 29 martie 2019, în sala de cenaclu a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, a avut loc una dintre tradiționalele întâlniri cu scriitori și cărțile lor. De astă dată, invitați au fost scriitori din Caraș-Severin împreună cu prieteni și colaboratori, importanți oameni de cultură, membrii ai Cenaclului „Semenicul”, precum și ai Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin. Scriitorii reșițeni Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma și-au prezentat cel mai recent volum, o bijuterie editorială dedicată „monumentelor Eminescu”, constituind cel de- al 89-lea volum apărut sub egida Asociației Germane de Cultură și…

Citește mai mult

Eminescu și Societatea Presei Române

Despre activitatea de gazetar a lui Mihai Eminescu, majoritatea biografilor păstrează tăcerea. Cert este că după 1848, și mai ales în timpul domniei lui Al. Ioan Cuza, presa românească a luat un avânt deosebit, fapt consemnat și de Nicolae Iorga în Istoria presei românești până la 1916 (1922), lucrare scrisă la comanda și cheltuiala Sindicatului Ziariștilor. Odată cu importanța socială, a crescut însă și orgoliul ziariștilor. Practic, mai fiecare publicist notoriu al vremii se confunda cu gazeta pe care o slujea, astfel încât ideea de a-i reuni pe toți ziariștii…

Citește mai mult

Lasgush Poradeci – poet naţional albanez îndrăgostit de opera lui Eminescu

Din păcate lumea nu cunoaşte marea influenţă pe care cultura română o are asupra poparelor din Balcani.Importanţi scriitori din Balcani şi-au făcut studiile în România şi au scris despre literatura română, în ultimele două secole. Un exemplu clasic este poetul naţional albanez Lasgush Poradeci, care a studiat în România şi a fost îndrăgostit de opera lui Mihai Eminescu. În ziua de astăzi presa şi cercetătorii nu valorifică uriaşa influenţă culturală a poporului român în Balcani. Lasgush Poradeci s-a născut pe 27 decembrie 1898 în oraşul albanez Pogradec de pe malul…

Citește mai mult

O ÎNTREBARE TULBURĂTOARE : Osemintele lui Eminescu mai sunt la Bellu?

Intervențiile publice ale poetului și jurnalistului Laurian Stănchescu vor duce, se pare, la dezvăluiri incredibile. Și nu, nu cred că deshumarea lui Eminescu este un sacrilegiu. Sacrilegiu a fost tot ce s-a întâmplat din 1883 încoace. Sacrilegiu și crimă. Dublă! Prima a fost asasinatul civil din 28 iunie 1883, când „omul deplin al culturii române” a fost scos cu forța din spațiul public și băgat în „cămeșoiul de forță”, iar a doua – moartea sa provocată, dar nedovedită. A rămas în continuare, în circulație, diagnosticul de sifilis, pe care mediul…

Citește mai mult

„Doina” și afacerea Strousberg. Titu Maiorescu, trădător de țară

În prima ediţie a volumului „POESII” de Mihai Eminescu (editată de Titu Maiorescu, în 1883), din poezia DOINA lipseşte un vers: „Şi cum vin cu drum de fier” („Şi cum vin cu drum de fier/ Toate cântecele pier”). Absenţa acestui vers nu este nici întâmplătoare, nici nevinovată.  Titu Maiorescu era un tip extrem de scrupulous şi de pedant când era vorba de textul tipărit, mai ales în cazul unei personalităţi uriaşe ca Eminescu. Absenţa versului este o omisiune intenţionată iar explicaţia, oricât ar părea de forţată, îşi are explicaţia în…

Citește mai mult