ULTIMUL ARGHEZI. TIMPUL CA METAFORĂ A MORȚII
Generația lui Tudor Arghezi avea să trăiască în ultimii ani vârsta marilor împliniri, dar și pe aceea a crepusculului, a unui timp biologic individual al sfârșitului, al apropierii morții, care a determinat revenirea la marile teme, la vechile obsesii, dar cu o altă înțelegere filozofică asupra lor și, desigur, cu o notă diferită de originalitate, în funcție de specificitatea artistică a fiecărei personalități poetice. Una din temele fundamentale ale poeziei dintotdeauna- confruntarea omului cu timpul, cu moartea-avea să fie explorată dintr-un unghi nou, în toate nuanțele ei,…