Sâmbăta mea grăitoare
Anii în care citeam toate manuscrisele ce aveau să capete statut de carte, adică să devină vehicul spiritual de sine stătător, m-au îmbogățit cu atâtea experiențe de neuitat, încât nu știu dacă până la urmă i-am ajutat eu pe respectivii autori sau mi-au făcut ei acel bine urieșesc, pe care doar lectura te poate ajuta să-l trăiești. Una dintre aceste cărți m-a impresionat atât de mult, că îmi amintesc adesea de ea, mai cu seamă sâmbăta. Și-mi amintesc nu doar fiindcă e vorba despre un roman cu totul aparte, ci…