Între două lumi
Închid ochii şi mintea mă poartă spre un punct fixat din inexistenţa ce pare veşnicie, încet-încet înăuntrul meu se instalează vidul şi mă eliberez de mine, empatia îmi topeşte formele şi mă însufleţeşte în altceva. Mă găsesc între două lumi diferite închipuite-n sfere, una materială, luminoasă, plină de sens, alta opac-străvezie, neînţeleasă. Sferele se atrag sau se resping în funcţie de o putere aflată în afara sistemului de referinţă. Într-o parte se află increatul, informul, în cealaltă parte desăvârşirea, precunoaşterea, clarviziunea. Mă întreb unde sunt eu, punct de tangenţă, material,…