Timpul ca amintire. Trecutul ca timp individual și timp istoric
IOAN ALEXANDRU este unul dintre poeții care au în cel mai înalt grad nostalgia trecutului, obsesia originilor. Modalitatea evocării este însă la el alta, inconfundabilă : imnul. El realizează prin poezia imnică o nouă viziune lirică, programatică şi sintetică, contrastând izbitor cu o întreagă direcţie a poeziei contemporane. Imnele lui Ioan Alexandru redescoperă bucuria comunicării cu strămoşii, cu părinţii, cu istoria neamului, cu trecutul, prezentul şi viitorul lui, cu viaţa şi împlinirile sale, cu lumina şi rodul, cu naşterea, nunta, cu cântecul, toate celebrând viaţa, acel permanent A FI,…
