◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024
A murit Nicolae Dabija. Acele busolelor au înghețat pe ax

Tristă dimineață de primăvară, ora 04:00, ne-a lăsat triști, îndurerați, săraci și singuri. Nicolae Dabija… Românul, poetul, scriitorul, luptătorul neînfricat a urcat treptele văzduhului spre a cuprinde lumina. Românii de pretutindeni trăiesc, acum, o pierdere imensă căreia, însă, puțini îi realizează dimensiunile. Nicolae Dabija s-a născut la 15 iulie 1948, în satul Condreni, raionul Cimișlia. Între anii 1990- 1994 și 1998-2001 a ocupat funcția de deputat în Parlamntul Republicii Moldova. În 1988, a făcut parte din Grupul de Inițiativă care a constituit Frontul Popular din Moldova, fiind, ulterior, membru al…

Citește mai mult

C O C U Ț A

Unirea celor două țări române – Moldova și Valahia – de la 24 ianuarie 1859 a fost o întâmplare, pusă la cale de Dumnezeu. Rusia visa să-și facă drum liber spre Constantinopol, unde țarul își dorea reședința de iarnă, plănuind să-și anexeze și cealaltă parte a Moldovei, în care să-și aducă dodonii și smirnovii săi din acel secol. Bănuind marele pericol pe care-l reprezenta Rusia, care, pretextând „eliberarea” țărilor ortodoxe de sub jugul turcilor pentru ca să-l așeze pe al ei pe grumazul românilor, statele europene se unesc contra „creștinilor”…

Citește mai mult

DRAPEL PE REDUTĂ

Trebuie să recunosc că toate izbânzile pe care le-am obținut de-a lungul vieții le datorez părinților și profesorilor mei. De la ei, de la învățătorii mei, care mi-au rămas învățători pentru o viață, am deprins nu numai a scrie și a citi, a număra și a linia, nu numai dulcea noastră limbă, nu numai istoria zbuciumată a țării, ci și verticalitatea, bunătatea, cumsecădenia, curajul. Tot ei ne-au învățat să deosebim binele de rău, adevărul de minciună, bărbăția de lașitate. Majoritatea acestora absolviseră Institutul Pedagogic din Tiraspol.  Ei mi-au rămas modele,…

Citește mai mult

PROFEȚII MEDIEVALE

În Evul Mediu mai erau în vogă, ca un ecou al timpurilor biblice, zodierii, cititorii în stele, tălmăcitorii de vise, prezicătorii, ghicitoarele etc. De multe ori aceștia sunt numiți cu sensuri care se contrapun: profeți falși („care fac preziceri în scopul argintului…”), sau cu sensuri care se suprapun: profeți văzători, care văd viitorul („aud glasul lui Dumnezeu”).  Unii dintre aceștia au chemare ca și Amos din Biblie: „Eu n-am fost nici profet, nici fiu de profet, ci păstor și îngrijitor de sicomori. Dar Domnul m-a luat de la oi și…

Citește mai mult

Arhitectul chior

Construcția unei țări seamănă cu construcția unei case. Casa noastră – Republica Moldova – are pereți, geamuri,  sobă, prag, uși, dar nu are architect. Ea are de toate și nu are nimic. Totul este și totul lipsește. De la 1991 încoace am încredințat amenajarea acestei case unor oameni care au tot făcut proiecte din cuvinte și năzăriri. La indicațiile arhitecților-șefi care s-au perindat prin scaunele puterii, meșterii au început construcția cu acoperișul – guvern, parlament, Bancă națională, ambasade, pușcării etc. – lăsând pentru alții, care vor veni, să facă temelia….

Citește mai mult

ȘTEFAN CEL MARE BATJOCORIT

În această lună s-au împlinit 516 ani de la moartea lui Ștefan cel Mare.  La 2 iulie 1504 viteazul voievod a fost înmormântat la Putna, sub o piatră de mormânt pe care și-o pregătise din timp. Lăsase numai loc gol pentru ziua și anul morții. Loc necompletat până astăzi. Dovadă că „…Ștefan-Vodă n-a murit”. De atunci, candela de la mormântul lui arde neîncetat, fără să se fi stins vreodată, vreme de 516 ani.  Chiar dacă în toată această perioadă s-au găsit și numeroși indivizi care să scuipe în ea.  Iată…

Citește mai mult

DĂRÂMĂTORII DE BISERICI

Profesorul Gheorghe Baciu e un distins om de știință și cultură. Un medic model. O personalitate proeminentă. O enciclopedie vie. Acesta e portretul pe care i-l fac cărțile sale. Izvorâte dintr-o mare dragoste de Neam. Și de Adevăr. În ultimii câțiva ani, pe care i-aș numi cei mai rodnici din toată cariera sa de erudit și de cărturar, aș afirma fără să exagerez, că Gheorghe Baciu a muncit cât o Academie. Savantul ne îndeamnă să fim europeni nu doar geografic, ci și spiritual. El încearcă să răspundă la întrebări la…

Citește mai mult

Meritocraţie mereu actuală

În anii de după război au poposit la noi în localitate nişte şefi din centrul raional. Au adunat tot satul, cu mic, cu mare. Unul dintre cei veniţi, cu pistolul bălăbănindu-i-se la şold, a întrebat: – Oameni buni! Ian să ne spuneţi cine de la dumneavoastră din cătun e cel mai mare derbedeu, pute de leneş, beţivan fără pereche, e târâie-brâu, bătăuş şi aşa mai departe? – Dar la ce v-ar trebui să ştiţi? l-a ispitit un bătrân. –  Vrem să-l numim preşedinte de colhoz. – Apoi cutare…, şi-a amintit…

Citește mai mult

BABA SCLITA

După 1940, consătenii mei au fost trecuţi în evidenţă medicală în centrul raional Taraclia, apoi în centrul raional Căinari… Dar niciunul dintre ei nu se îmbolnăvea. Timp de câteva decenii, nimeni nu s-a adresat medicilor cu experienţă din acele orăşele. Şi-atunci şefii direcţiilor de sănătate s-au interesat: ce e cu oamenii din satul Cutare? Niciunul nu se îmbolnăveşte, niciunul nu moare. – Păi, noi avem doctorul nostru, li s-a spus. – Ce doctor? – Baba Sclita, ea e doctorul satului. Imediat a venit o comisie de specialişti să se intereseze…

Citește mai mult

China Poeziei

La cele patru mari descoperiri ale chinezilor– busola, praful de puşcă, hârtia şi tiparul – ei mai adaugă Poezia. Chinezii scriu poezie de trei mii de ani. Ediţiile recente din „Cartea cântărilor” (Sit-Zin), alcătuită în secolele XI-VI î. Hr., abundă în texte vechi şi subtexte noi. „Parcă sunt scrise acum”, îmi vorbeşte Zhao Lihong, unul dintre cei mai importanţi poeţi ai Chinei contemporane, care într-un poem de-al său afirmă despre cuvintele limbii chineze:   „Conectate ca fumul de foc – Sunteţi conectate la vocea cuvintelor, Cuvinte ale bucuriei Şi ale…

Citește mai mult

Poezia, ca salvatoare a lumii

Conferință susținută în cadrul Festivalului Internațional de Poezie de la Seul – Coreea de Sud) Numele meu e Nicolae Dabija. Sunt scriitor de limba română din Republica Moldova. România și Republica Moldova, fostă republică sovietică, sunt cele două Corei ale Europei. Ca și Domniile Voastre, la fel am fost divizați și noi de către armatele lui Stalin în anii ʻ40 ai secolului trecut. Am propus grănicerilor din România și grănicerilor din Republica Moldova ca celora care doresc să treacă frontiera să și nu li se solicite vize, ci să li…

Citește mai mult

Scriitorul Nicolae Dabija a fost distins cu un premiu la un Festival de Poezie din Coreea de Sud

În cadrul Festivalului de Poezie de la Seul, Coreea de Sud, care a avut loc pe 29 septembrie, scriitorului Nicolae Dabija i s-a acordat Premiul Internațional al Literaturii Premiul Special pentru 2019 (2019 KC International Literary Prize Special Prize), informează MOLDPRES. Potrivit organizatorilor, Premiul International al Literaturii se acordă o dată în an unui scriitor care a avut o contribuție importantă la procesul de „globalizare a poeziei”. Laudatio pe marginea creației scriitorului împreună cu motivarea juriului au fost prezentate de academicianul Choi Dong Ho, președinte al Comitetului pentru Premiile Internaționale…

Citește mai mult