Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.04.2024
„Nu vreau să mor. Nu cred că e timpul să mor. Totuși, nu pot să nu mă gândesc la moarte. Mai ales că am impresia că și ea se gândește la mine. Și la alții. Spuneam, acum câteva săptămâni, că moartea e printre noi. Stă nevăzută în odaie, pe stradă, în avion, la spital. Și mă gândesc la moarte pentru că prea mor mulți oameni care dădeau un înţeles noțiunii de om. Prea mulți. Din ce în ce mai mulți. Și ritmul s-a întețit. Și se face întuneric în cultura…
De multă vreme, zeii comerțului au abandonat piața de carte, deoarece profiturile au devenit nesemnificative. În schimb, s-a dezvoltat cu rapiditate piața medicamentelor. Pe orice stradă, din doi în doi pași, întâlnești o farmacie, dar pentru o librărie sau o bibliotecă ți-ar trebui un detector. În ciuda acestui fenomen, scriitorii se încăpățânează să scrie, iar editorii să editeze. Cronicarii și criticii literari își continuă și ei demersurile prin strădania de a oferi cititorilor repere pentru lectură. Unul dintre acești străduitori este și Emilian Marcu, poet din născare, cum îl numește…
Poetul gălățean Viorel Dinescu a primit, recent, în Botoșaniul „Luceafărului Poeziei Românești”, Premiul „Eminescu” și Medalia „Teiul de aur”, în cadrul manifestării Premiile „Eminescu” pentru Literatură, Arte Vizuale, Colecții și Colecționari, ediția XXI, secțiunea Literatură. Organizatorii sunt Biblioteca „Mihai Eminescu” – Botoșani și Consiliul Județean, iar juriul are, de regulă, personalități de marcă ale vieții academice, cultural-spirituale din țară și din Republica Moldova. La ediția din vara lui 2022, președinte de onoare al juriului a fost distinsul academician Mihai Cimpoi, iar președinte al juriului eminescologul Nicolae Georgescu, plus alte personalități…
Mihai Eminescu a fost un scriitor profund religios. A fost botezat și crescut în religia creștin-ortodoxă. Chiar dacă în tinerețe Mihai Eminescu a cochetat cu mișcările revoluționare de gândire specifice epocii, care erau de factură atee sau de un sincretism religios ce i-a marcat opera prin religiozitatea străveche a Indiei vedice sau Chinei budiste, poetul a fost structural spiritual un creștin. În ale tinereții valuri, Mihai Eminescu în poezia „Împărat şi proletar” definea religia drept „o frază de dânşii inventată”, influențat de Comuna din Paris de la 1870. Mai târziu…
Ioan Vasiu: Știu că încă din tinerețe ați părăsit meleagurile natale, vrâncene. De ce v-ați stabilit în Botoșani? Georgică Manole: Am 47 de ani de când calc acest tărâm binecuvântat al Botoşaniului, unul care musteşte a cultură înaltă. Şi asta fără intermitenţe. Niciodată nu m-am gândit ca într-o eventuală raportare la cele două toposuri, Vrancea s-o trec într-o cronică a anilor risipiţi, aşa cum nici Botoşaniul n-a fost privit de mine ca un pământ al făgăduinţei. Aşa a fost să fie. O repartiţie ministerială la nivelul anului 1975 m-a extras…
Suntem fragili și supuși schimbării. Pășim împleticit de aici până mai încolo, apoi ne prăvălim în uitare, de parcă nici nu am existat. Iar tot parcursul nostru printre aceste orizonturi ar rămâne un periplu fără sens, dacă nu am ști că devenirea nu este finalul, ci începutul împlinirii. E foarte ușor să ne uităm rostul în lume, sub zodia nimicului cotidian așezat pe un piedestal nemeritat. Și, uneori, doar strălucirea marilor oameni de lângă noi ne mai aduce aminte de ceea ce contează cu adevărat, risipind negura zadarnicului supus gliei…
Recenzându-i cartea de versuri Nimeni, altul, tu (2011), dar și lucrarea memorialistică Dimineață cu soare apune (2015), observasem la Minerva Chira obsesia condiției solitare într-un areal de referențialitate natală, care constituie pentru scrierile sale un inepuizabil rezervor de idei, teme și motive literare, precum și un topos al regăsirii identitare după pribegiri, itinerante, pe mapamond. Trăitoare într-un sat de pe Crişul Repede, Negreni, din Apuseni, situat pe şoseauainternaţională Cluj-Oradea, pe la poarta poetei, – care trăieşte, zice-se, fără televizor, internet şi telefon mobil -, trec necontenit, într-o parte şi alta,…
Pașii noștri printr-această viață pot fi înrourați și înnobilați de parfumul operei unor înaintași de-ai noștri, sau dimpotrivă, pot rămâne înnodați în nisipul cel pustiitor al indiferenței. Prin neîntrerupta mea muncă de cercetare, de un număr de ani, am înțeles că fiecare dintre scriitorii generațiilor trecute, rămase doar umbră – în Istoria Literaturii Române, cea înscrisă cu litere de tipar – ori nu, merită o clipă de reflecție. Măcar o clipă. Și așa s-a vrut ca să mă apropii și de personalitatea lui Horia Furtuna (cu „a”, final), o ființă…
IOAN VASIU: Pe data de 4 martie împlinești o frumoasă vârstă. În ce zonă a țării te-ai născut? SEBASTIAN GOLOMOZ: M-am născut în zona Moldovei, într-un oraș cu o istorie încărcată și anume, orașul Galați, în care locuiesc și în prezent. I.V. : Când ai semnat cu poezia „contractul pe durată nedeterminată”, așa cum îți place să spui? S.G. : De poezie m-am îndrăgostit încă din copilărie și am început să scriu de la o vârstă fragedă pentru că am iubit cărţile şi am crescut cu ele, dar scrierile mele…
Mărturisesc cu toată sinceritatea: atunci când, cu peste cinci decenii în urmă, în redacţia bucureşteană a revistei „Luceafărul” din Bulevardul Ana Ipătescu nr 15, făceam cunoştiinţă cu domnul Virgil Carianopol nici prin gînd nu îmi trecea că, peste ani, îl voi evoca într-o publicație a românilor dein Andalucia, o prestigioasă revistă al cărei spirit viu este un romănățean get-beget, prietenul Mircea G Florescu. Erau ani ai unei (relative, firește) deschideri spirituale, în care, laolaltă, tineri batând la portile succesului sau mai vîrstnici, mulţi dintre ei abea ieşiţi la lumină după…
Grigore Vieru face parte din Şcoala Basarabeană. Asemenea Şcolii Ardelene, care a cultivat cultura şi civilizaţia latină şi cultul pentru valorile autentice, netezând calea unirii Transilvaniei cu Ţara, Şcoala Basarabeană (avându-şi corifei pe Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Valeriu Matei, Leonida Lari, D. Matcovschi, Anatol Codru, Emil Loteanu, Eugen Doga etc., dar şi pe bucovineanul Vasile Tărâţeanu) a dovedit, prin propria creaţie, că avem, cum spusese anterior Al. Mateevici, o singură cultură, o singură limbă, un singur popor. Ambele şcoli au demonstrat rolul intelectualului în cunoaşterea, cultivarea şi apărarea…
La Curtea de Argeș a fost condus pe ultimul drum omul de cultură Dumitru M. Ion, la 75 de ani de viață. Traducătorul și publicistul Dumitru M. Ion este fondatorul și președintele Festivalului Internațional „Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș”. Fondat în anul 1997, festivalul a devenit unul dintre cele mai profesioniste și mai performante festivaluri mondiale de gen, cu 21 de ediții, cu peste 1.500 de participanți de pe toate meridianele. Dumitru M. Ion a fost preşedinte al Fundaţiei şi Organizaţiei Culturale Academia Internaţională Orient-Occident (Curtea de…