◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.04.2024
„Poet adevărat, care vine din lumea gazetăriei”. Ion Andreiță: O sută și una de poezii”

ION ANDREIȚĂ (n. 11 iunie 1939, Perieți-Olt) – căsătorit cu Lia-Maria n. Mihală, fost consul diplomat în Franța, Italia și Cipru, artist plastic și deopotrivă scriitor, membră a Uniunilor respective – a absolvit Filologia la București și a lucrat ca ziarist la „Scânteia tineretului”,1963-1983 (echipa lui Nicolae Dragoș, detronat pentru vina de a fi culturalizat „excesiv” gazeta!, ședință de pomină ce i-a inspirat poemul „Jertfa utilă”) și „România liberă” (până la pensionare, 1997). Este membru al UZPR și al Federației Internaționale a Jurnaliștilor („pălmaș cu condeiul”, vorba poetului), precum și…

Citește mai mult

Raul Constantinescu: „Străvechi tradiții și creații populare din Țara Hațegului”

Poet de athanorice distilerii vizând toposuri ideatice, în general transcendența împlinirilor spirituale, RAUL CONSTANTINESCU este și un meticulos cercetător al tradițiilor populare și folclorului literar din Țara Hațegului, remarcat și citat chiar de savantul etno-folclorist Ion Taloș, în studiul de antropologie culturală „Omul și Leul” (Ed. Academiei, 2013), despre care am scris și noi. De fapt, doi mari oameni de cultură ar constitui, în sens mai larg, modelele cercetării în cauză, alături de cel deja amintit fiind, desigur, Ovid Densușianu, autorul „Graiului din Țara Hațegului” (1915), considerată „cea mai elocventă…

Citește mai mult

Poetul ca expunere

La un moment dat poetul, prin opera sa lirică și existența sa între candid și naturalețe, trece „de la impunere la expunere”, parafrazându-l pe Paul Celan. Deși insignifiant social, respins de contemporani și cu un grad scăzut de încredere, dacă nu ignorat în societate, poetul poate deveni un pericol pentru ierarhia socială și economică a comunității. Din antichitate, peotul este ”cel care vorbește cu zeii”, deci concurează la gloria socială cu regele cetății sau în lumea modernă cu șeful de stat, personaje puternice, dar trecătoare privind „durata lungă” în istorie….

Citește mai mult

Eminescu suntem noi

A mai venit un ianuarie. Şi iarăşi vom depune o floare la bustul înzăpezit al lui Mihai Eminescu. Tudor Arghezi spunea: „Despre Eminescu trebuie să se vorbească mult”. Este şi firesc să ne referim mereu la Marele Poet atunci când vorbim despre neamul nostru românesc, despre problemele cu care se confruntă acesta, despre bucuriile şi durerile noastre, despre viitor, trecut şi prezent. Eminescu este pentru noi, basarabenii, mai mult decât un poet. El a fost şi rămâne păstrător de limbă română, de identitate şi simţire românească. Un simbol al unităţii…

Citește mai mult

Expoziția „Traduceri în limbi străine din opera poetului Mihai Eminescu”, la Biblioteca Academiei Române

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, sărbătorită de ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu, Biblioteca Academiei Române organizează în perioada 13-23 ianuarie 2022 expoziția de carte dedicată traducerilor în limbi străine din opera eminesciană, anunță un comunivcat al instituției. Sub titlul „Traduceri în limbi străine din opera poetului Mihai Eminescu“ expoziția oferă publicului volume aflate în patrimoniul Cabinetului de Manuscrise și Carte Rară și reunește zeci de traduceri în limbile franceză, italiană, engleză, germană, maghiară, spaniolă, polonează, armeană, sârbă etc., realizate atât de către traducători români sau conaționali bilingvi,…

Citește mai mult

„Scrisori către Teofil Răchițeanu”. Ediție îngrijită, prefață și notă asupra ediției de Ilie Rad

Epistolarul poetului Teofil Răchițeanu este a treia carte de acest tip despre care scriu în ultima jumătate de an, după cele aparținând criticilor și istoricilor literari Stan V. Cristea („N-am fost singur. Scrisori primite: 1987-2020”, Editura AIUS, Craiova, 684 p.) și Tudor Nedelcea („Corespondență primită”, Editura Didahia Severin, 2021, 554 p.). Autorii, pornind de la ideea deloc forțată că, pentru o mai bună statuare a imaginii lor în conștiința cultural-literară a epocii lor, corespondența reprezintă o sursă importantă privind viața și opera, au procedat ca atare, foarte prudenți așadar în…

Citește mai mult

„Bolnav de poezie”. Poetul și jurnalistul Ioan Vasiu

Din Țara Dacilor de obârșie multimilenară, mai exact din municipiul Orăștie cu statuia lui Decebal, dar și a lui Burebista (amplasată lângă catedrală cu prilejul Congresului Internațional de Dacologie „DECEBAL, 106-2006”, antrenând festivități de amploare, la care am participat), primim o frumoasă cărticică de format 14/10 cm, intitulată CATRENE, vol. 2. Autorul, IOAN VASIU (n. 4 ianuarie 1949, Periam-Timiș), este un optzecist afirmat ca poet, critic și jurnalist român. Corespondent pentru județul Hunedoara la Radio Timișoara (1990 – 2008). Redactor în cadrul Studioului de Televiziune 3TV Deva (1994-1996).Redactor șef al…

Citește mai mult

Un ambasador al culturii române în spațiul scandinav. Ion Miloș (1930-2015)

În noaptea de 4 spre 5 decembrie 2015 s-a stins, într-un cămin de bătrâni din Malmő– Suedia, poetul și traducătorul român ION MILOȘ, un prieten fervent al României și un mare iubitor al lui Brâncuși. Născut la 16 februarie 1930 la Sărcia/Sutiesca, în Serbia occidentală (Banatul sârbesc) şi stabilit din 1964 la Malmö, în Suedia, poetul ION MILOŞ s-a dovedit un adevărat ambasador al culturii şi literaturii române în spaţiul scandinav, dar şi „o voce europeană” (A.D. Rachieru). Nefiind învestit oficial în vreo demnitate de acest fel, scriitorul s-a dăruit…

Citește mai mult

Poeți de limbă română din Serbia în Editura Academiei Române. Colecția „O sută și una de poezii”. Ioan BABA

IOAN BABA (n. 25 noiembrie 1951, Seleuș, Voivodina, Serbia) – cunoscut poet, jurnalist, publicist, lexicograf, istoric literar, traducător, editor din Banatul sârbesc. A urmat Școala generală în satul natal (1958-1966), apoi Școala de Economie „25 Mai” din Alibunar, după care Facultatea de Drept din Novi Sad. Angajat la Conferința Comunală a Uniunii Tineretului din Voivodina în comuna Seleuș, unde înființează „Clubul Scriitorilor de Obârșie” (1971). A debutat în revista literară „Lumina” (seria Ion Bălan), publicând și în „Orizontul” de la Timișoara. A înființat și condus publicația literar-culturală „Informator” în trei…

Citește mai mult

Poeți de limbă română din Serbia în Editura Academiei Române. Colecția „O sută și una de poezii”. Nicu Ciobanu

NICU CIOBANU (n. 26 august 1960, Sân-Mihai, Voivodina) – poet, traducător, gazetar. Școala primară (1967-1974) și liceul la Sân-Mihai, Alibunar și Vârșeț (1974-1978). Absolvent al Facultății de Drept de la Universitatea din Novi Sad și licențiat al Facultății de Filosofie cu o lucrare despre poetica lui G. Bacovia. Secretar al Societății de Limba Română din Vârșeț (1976-1991). Debut editorial cu volumul de poezii „Păsări neînșeuate” (Panciova, 1981). A lucrat vreme de 15 ani la Radio Novi Sad (emisiunea „Teatru radiofonic”). Redactor la TV Novi Sad (emisiunea cultural-artistică „Reflex”, 1997-1999). Președinte…

Citește mai mult

Poeți de limbă română din Serbia în Editura Academiei Române. Colecția „O sută și una de poezii”. Petru CÂRDU

PETRU CÂRDU (25 septembrie 1952, Sâmianaș-Barițe, lângă Vârșeț – 30 aprilie 2011, Vârşeţ, Voivodina) – poet, gazetar, eseist, critic literar, traducător, animator cultural. Școala primară în satul natal, liceul la Vârșeț, absolvent al Facultății de Filologie de la Universitatea din Belgrad (1872-1874) și licențiat în istoria și teoria artei la Universitatea din București (1978). Redactor la revista „Lumina” (1974-1981), apoi redactor corespondent pentru Vârșeț la Postul de Radio Novi Sad (1984), calitate în care a realizat valoroase interviuri cu personalități din țară și străinătate, dintre care amintim cele cu E….

Citește mai mult

Expoziţie monumentală dedicată poetului de origine română Paul Celan, la Paris

O expoziţie monumentală, dedicată poetului de origine română Paul Celan, este organizată la Grand Palais Ephemere, cu ocazia preluării de către Franţa a Preşedinţiei Uniunii Europene. „Franţa şi Anselm Kiefer îi dedică de azi o expoziţie monumentală lui Paul Celan. Expoziţia este la Grand Palais Ephemere, un spaţiu de 10.000 de metri pătraţi în care se afla doar 19 opere de Kieffer. Opere colosale, gigantice. Tablouri de peste 10 metri înălţime, un bunker pe care cresc maci, un bombardier care stă într-o aripă, copleşit de cărţi. Picturi sumbre, unde uleiurile…

Citește mai mult