◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.04.2024
Reverberații eminesciene. Spre „mângâierea cea mai sfântă a cugetării”

Vrednicul dascăl al Blajului interbelic Ștefan Manciulea îl numea pe Mihai Eminescu  „om de inițiativă și de acțiune”, arzând în „foc nestins”, stăruitor și neînduplecat când era vorba de „durerile neamului românesc”, detaliind rolul pe care Eminescu l-a avut în organizarea Serbărilor de la Putna și a Congresului Studențimii Române din anul 1871. Dascălul blăjean face referiri la scrisoarea prin care Eminescu, în numele Societății România Jună, îi invita pe teologii seminariști ai Blajului la Serbările de la Putna, alături de românii din toate provinciile, uniți în „unul și același…

Citește mai mult

Declarația Congresului Studențesc Aniversar din 16 august 2021

Noi, tinerii români de pretutindeni, din țară și din afara granițelor țării, ne-am întâlnit în 15 și 16 august 2021, în locul sfânt al Mănăstirii Putna, să aducem cinstire celor ale căror mâini și suflete au plămădit în 1871 Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni și Primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni, spre afirmarea idealului unității poporului român. În pregătirea manifestărilor din 1871, Comitetul provizoriu pentru Serbarea de la Mănăstirea Putna scria în apelul său către românime că „deși desfăcuți unii de alții în privința politică, ne unește totuși…

Citește mai mult

Eveniment: Putna – 150: mărturii identitare (14–16 august, București, Putna și Dumbrăveni)

Muzeul Naţional al Literaturii Române din București, în parteneriat cu Academia Română, Fundaţia Colegiului Naţional de Apărare şi Consiliul Județean Suceava, organizează la Bucureşti, la Putna şi la Dumbrăveni o serie de evenimente menite a marca 150 de ani de la Serbarea Putnei, din 1871. Importanţi scriitori, critici literari, istorici, diplomați, oratori și artiști români au avut un rol fundamental în desfășurarea și/sau imortalizarea acestei serbări, cei mai reprezentativi dintre aceștia fiind Mihai Eminescu (secretar al comitetului pentru Serbarea de la Putna), Ioan Slavici (președintele Societății „România Jună”), Ciprian Porumbescu…

Citește mai mult

10 iulie 1466, ziua în care s-a pus piatra de temelie a Mănăstirii Putna

Astăzi, 10 iulie 2021 se împlinesc 555 de ani (10 iulie 1466), de când, conform Letopisețelor putnene și Cronicii moldo-polone, Ștefan cel Mare punea piatra de temelie a Mănăstirii Putna (jud. Suceava), întâia și cea mai importantă ctitorie monastică a lui Ștefan cel Mare, concepută în plan triconc dezvoltat, cu menirea de a servi ca necropolă domnească pentru marele voievod și familia sa. Despre începutul mănăstirii, manuscrisul Letopisețului de la Putna II ne spune: „În anul 6974 iulie 10, s-a început să se zidească, cu ajutorul lui Dumnezeu, sfânta mănăstire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu,…

Citește mai mult

Sfințirea Bisericii Mănăstirii Putna (3 septembrie 1469)

Acum 551 de ani, într-o zi de 3 septembrie 1469, a avut loc sfințirea Bisericii Mănăstirii Putna, prima şi cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare (1457 – 1504). La 10 iulie 1466 a fost pusă piatra de temelie a mănăstirii, pe o veche vatră sihăstrească, în locul unde Dumnezeu a purtat săgeata din arcul voievodului care a tras de pe Dealul Crucii. A fost unul dintre cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” (Mihai Eminescu). Mănăstirea se află la 33 km…

Citește mai mult

Putna – Almăj

În spațiul Arian Carpatin dintre Nistru, Tisa și Dunăre, Creștinismul timpuriu prin Apostolul Andrei, a creat o civilizație supremă a României Orientale în secolele IV, V și VI. ”Prin textele călugărilor sciți, învățătura Părinților Capadocieni și a Sfinților Ierarhi, această civilizație influențează hotărâtor lumea și epoca noastră”. (prof. Titus Filipaș)În partea de sud-vest a României, Grădina Maicii Domnului, județul Caraș-Severin, este o depresiune intra-montană, între munții Semenic la nord și munții Almăjului, la sud, numită “Țara Almăjului”. Ea dispune de un colier cu 15 perle, formate din satele almăjene, de-o…

Citește mai mult

Ora exactă a literaturii române bate la Chişinău

E de admirat faptul că Republica Moldova devine principalul centru de creaţie şi promovare a culturii române şi, în speţă, a literaturii noastre. Pe harta literaturii române, Chişinăul devine un focar de creaţie literară românească. În acest proiect de unitate culturală românească se implică cu profesionalism şi dăruire Academia de Ştiinţe a Moldovei. Pentru elita culturală a Basarabiei, cultura română nu are graniţe şi nu este împărţită în două state româneşti. Recent la Chişinău a avut loc un eveniment istoric, la fel ca şi congresul studenţilor din 1871 de la…

Citește mai mult