◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024
Valoarea artistică nu este aceeași cu succesul      

Majoritatea oamenilor consideră valoarea  fiind aceeași cu succesul. Mihai Ralea subliniază că relațiile dintre cei doi termeni sunt foarte diferite. Ele nu pot fi discutate decât în raport cu un domeniu sau într-o situație concretă, în funcție de determinarea socială și cadrul în care se petrece funcționarea valorilor. În viața noastră socială  raportul dintre valoare și succes este direct legat de sistemul de ansamblu al valorilor, de orânduirea pe care o exprimă și în acest sens se derulează o succesiune o acțiune necontenită pentru a permite cea mai liberă și…

Citește mai mult

Jurnalistul Dostoievski ridica în presă aceleași probleme care îl preocupau în celebrele sale romane

Foarte mulți dintre titanii literaturii mondiale au fost și jurnaliști redutabili. La 200 de ani de la nașterea marelui Fiodor Dostoievski, o scurtă trecere în revistă a publicisticii sale este mai puțin impresionantă cantitativ, dar păstrează, neîndoielnic, acei germeni speciali care deosebesc întotdeauna scriitorul în lumea gazetarilor. „În 1847, sărac și neglijat după un succes inițial, Dostoievski a scris patru eseuri pentru «Petersburg News»; în anii 1860-1865, la întoarcerea din închisoare, s-a cufundat în jurnalism, publicând mai întâi revista «Time», care a fost suprimată după trei ani, apoi la «Epoch»,…

Citește mai mult

ROMÂNE,  SĂ  FII  BUN!

          Este ştiut că viaţa printre străini nu este deloc uşoară. Mai ales atunci când încerci să-ţi faci un rost la mii de kilometri  de ţară. Şi dacă ţi-ai adus şi familia,  îţi fuge mereu gândul  ACASĂ, simţi nevoia să comunici cu cei ce vorbesc aceeaşi limbă cu tine şi inima le este arsă de acelaşi dor – dorul de patrie.            În oraşele  unde există o colonie numeroasă de români, locul cel mai sigur pentru a-ţi întâlni compatrioţii este biserica. Biserica Ortodoxă Română s-a îngrijit…

Citește mai mult

Hora Unirii din Feldioara

17 km. la nord de Braşov. 1240 anul primei atestării, dar veche de pe vremea romanilor. Dovada denumirea moștenită de Castrum Sancte Mariae (Cetatea Mariei). Teutonii ii ziceau Marienburg. Foldvar (Cetatea de pământ) au denumit-o ungurii, când au găsit aici o cetate de apărare și o așezare de buni și primitori gospodari. Feldioara, denumirea de ieri și de azi. O comuna, aproape oraș prin puterea economică, peste 6000 de locuitori la ultimul recensământ. Romani, maghiari și sași (câți au mai rămas). Trăiesc in armonie, ca într-o mare familie (nu este o…

Citește mai mult