◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro23.04.2024
În pregătirea Centenarului Urmuz. O comemorare și învățămintele ei

S-au împlinit, pe 17 martie a.c., 139 de ani de la nașterea, la Curtea de Argeș, a lui Demetru Dem. Demetrescu-Buzău (d. 23 noiembrie 1923, București), scriitor cunoscut sub pseudonimul literar Urmuz, ales de însuși Tudor Arghezi, în 1922, cu prilejul publicării, în gazeta Cuget românesc, a primelor două povestiri din ciclul Pagini bizare, unul din numeroasele nume și porecle purtate de autor în scurta și dramatica sa viață. Cu acest prilej, un grup de admiratori argeșeni, în frunte cu academicianul Gheorghe Păun, la ora actuală unul dintre cei mai…

Citește mai mult

Octavian Soviany: „UZPR este o uniune de creație în care mă simt foarte bine și unde am fost tratat mereu cu respect”

IOAN VASIU: Stimate Octavian Soviany, sunteți, fără îndoială, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați scriitori din țara noastră. De la cine ați moștenit talentul scrisului? OCTAVIAN SOVIANY: – Nu știu dacă talentul scrisului se moștenește. Oricum, familia mea nu se poate mândri cu performanțe scriitoricești. Mama mea, croitoreasă, avea un oarecare simț artistic și citea mult. Când eram în clasele mici, îmi făcea temele la desen și caligrafie. Tata nu citea decât presa și programul de radio, în schimb îmi cumpăra cărți și îmi citea mie. În casă la…

Citește mai mult

Paul Spirescu: „Atât timp cât vor mai exista oameni, cu siguranță va exista și poezie”

IOAN VASIU: Sunteți un poet binecunoscut și apreciat în rândurile scriitorilor din țara noastră. Când și unde ați publicat primele versuri? PAUL SPIRESCU: În primul rând, eu aș vrea să vă mulțumesc sincer pentru atenția acordată, pe care nici măcar nu sunt convins că o merit. Nu știu că sunt, așa cum spuneți, un poet așa de cunoscut și apreciat, dar știu că sunt un poet care se respectă pe sine și, tocmai de aceea, se străduiește din răsputeri să nu se abată de la adevăratele valori. Primele mele versuri…

Citește mai mult

Despre Mihail Diaconescu sau despre cel care a reușit să facă pustia roditoare 

Întâlnirile cu Mihail Diaconescu au fost dintotdeauna, pentru mine, sărbători ale spiritului. Post mortem, întâlnirea cu el devine o sărbătoare astrală. Mihail Diaconescu a fost unul dintre cei mai activi scriitori români. Apologet al ortodoxiei şi promotor al spiritualității românești autentice, mereu prezent în marile cetăți ale țării. Mereu de pază la fruntariile României eterne. Ctitorind, an de an, încă o mănăstire-carte, încă o troiță-studiu teologic, încă o capelă-roman. A trăit, a gândit, a simțit, a scris cât o generație întreagă de truditori întru ale cugetului și logosului. Poate că dispariția…

Citește mai mult

95 de ani de la nașterea lui Gabriel Garcia Marquez, cel care spunea: „Sunt jurnalist. Am fost jurnalist întotdeauna”

Gabriel Garcia Marquez s-a născut la 6 martie 1927, în micul oraș Aracataca, situat într-o regiune tropicală din nordul Columbiei, între munți și Marea Caraibelor. A crescut cu bunicul matern – bunicul său era colonel pensionat din războiul civil de la începutul secolului. A mers la un colegiu iezuit și a început să citească drept, dar studiile i-au fost întrerupte curând pentru munca sa de jurnalist. În 1954 a fost trimis la Roma într-o misiune pentru ziarul său, iar de atunci a trăit mai ales în străinătate – la Paris, New York, Barcelona și Mexic –…

Citește mai mult

Profil de scriitor, jurnalist și promotor cultural: Florian Copcea

Există în Cetatea Severinului – ca să-i zicem așa municipiului Drobeta Turnu-Severin de la Dunăre, cu o vechime de peste două milenii – o grupare de scriitori și jurnaliști, dintre care se evidențiază cu prioritate dl FLORIAN COPCEA(n. 28 iunie 1952, Valea Copcii, com. Şimian, Mehedinţi), membru al Uniunii Scriitorilor dar și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Privindu-i bibliografia, poți unor constata că ai de a face în primul rând cu un erudit, istoric și critic literar, dar și cu un promotor cultural în spațiul transfrontalier al Mehedințiului. Bun…

Citește mai mult

„A fost odată, cu… Mircea Radu Iacoban”

Joi, 24 februarie 2022, la ora 15.00, la Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” Iași, va avea loc o întâlnire cu scriitorul, dramaturgul, prozatorul și scenaristul român Mircea Radu Iacoban. Evenimentul „A fost odată, cu… Mircea Radu Iacoban”, face parte din proiectul „Salonul cu amintiri”, inițiat de Asociația „Universul Prieteniei” Iași, în parteneriat cu Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași și constă într-o serie de întâlniri cu personalități culturale ieșene, care vor destănui din amintirile și experiențele adunate de-a lungul anilor. Tudor-Florin Moraru, de la clasa de pian prof. „Daniela Relea”, va completa…

Citește mai mult

Veşnicul de pomenire Grigore Vieru

Grigore Vieru face parte din Şcoala Basarabeană. Asemenea Şcolii Ardelene, care a cultivat cultura şi civilizaţia latină şi cultul pentru valorile autentice, netezând calea unirii Transilvaniei cu Ţara, Şcoala Basarabeană (avându-şi corifei pe Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Valeriu Matei, Leonida Lari, D. Matcovschi, Anatol Codru, Emil Loteanu, Eugen Doga etc., dar şi pe bucovineanul Vasile Tărâţeanu) a dovedit, prin propria creaţie, că avem, cum spusese anterior Al. Mateevici, o singură cultură, o singură limbă, un singur popor. Ambele şcoli au demonstrat rolul intelectualului în cunoaşterea, cultivarea şi apărarea…

Citește mai mult

De vorbă cu scriitorul ZENOVIE CÂRLUGEA, critic și istoric literar

IOAN VASIU: Sunteți un cunoscut și apreciat scriitor, critic literar și editor. Cum reușiți să „împletiți” cele trei activități, care, deși au atâtea asemănări și puncte comune, sunt totuși atât de diferite? ZENOVIE CÂRLUGEA: Stimate confrate, după cum mă știu eu și mă cunosc alții, sunt un om de cultură de mai largă cuprindere. Pe lângă creația literară ca atare, am cochetat în viață cu jurnalistica (de interes cultural, desigur), dar am fost și fondator / arhitect de reviste literare, cea mai de valoare fiind „Portal-MĂIASTRA”, un trimestrial care apare…

Citește mai mult

Un metaroman-antidot la vreme de pandemie. Magda Ursache: „Ars Expectandi. Mic manual de tehnica așteptării”

Făcându-i-se dor de personajul din „Conversație pe Titanic” (2001) pe nume Caterina Savu, care avea atunci 29 de ani, Dna Magda Ursache, prozator de mare forță și publicist de justițiară ținută critică,  își propune să continue povestea acestei femei, într-un roman cu un titlu care ar putea interesa: „Dragoste cu gust de dragoste” (formularea aparține medicului străin Onur, adresându-se Caterinei: „Ai putia să simți dragoste cu gust de dragoste, Katherine.”, p. 43). Femeia are acum, în primul an de pandemie Covid 19, 51 de ani neîmpliniți, dar arătând ca de…

Citește mai mult

Un ciclu romanesc despre postcomunismul de tranziție. Constantin Stancu: „Judecătorul și jurnalul ars”

Scriitorul-cărturar Constantin Stancu, poet, prozator, eseist, cronicar literar, publicist și redactor (n. 2 noiembrie 1954, Hațeg), – laureatul, între multe altele, al U.S.R.-Filiala Alba-Hunedoara pentrua dmirabila lucrare de evocări literare „Arhivele de la Hațeg. De la neantia la vâltoarea sufletelor” -, revine cu al treilea volum din ciclul romanesc „Vadu Ars”, o scriere la obiect despre viața dintr-un orășel de provincie, monoindustrial, începând de prin 1989 până mai în urmă cu puțini ani, ultimul episod prozastic databil făcând trimitere la mitingul din 10 august 2018, când împotriva protestatarilor din Piața…

Citește mai mult

Gestionarea, în durată, pro domo sua, a unui destin literar. Tudor Nedelcea: „Repere critice. II”

Scriitorul și publicistul craiovean Tudor Nedelcea continuă demersul bibliografic început cu volumul I din 2014, structurându-și cartea într-o formulă ușor de urmărit nu numai de cititorul de azi, dar și de cercetătorul de mâine, care are la un loc întregul dosar al „receptării critice” de care s-a bucurat istoricul și criticul literar. Este de-a dreptul pilduitoare grija acestuia față de destinul operei sale, a felului în care ea constituie un corp bine definit al cercetării literare, înregistrat și păstrat ca atare în memoria culturală. Lucrarea începe cu un consistent capitol…

Citește mai mult