◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro25.04.2024
Mihai Cistelican: „Publicistica lui Ion Brad (1929-2021)”

 1. E un lucru îndeobște cunoscut că, indiferent ce poziții a ocupat în aparatul de partid și de stat, scriitorul ION BRAD (8 noiembrie 1929 – 6 februarie 2019) a avut un comportament moderat, nefăcând rău nimănui, după cum însuși a mărturisit și au confirmat mulți confrați de breaslă. Într-un document lucrat la Secția Organizatorică și Cadre a CC a PCR, datat „27.X.1979”, se menționa, pe lângă atitudinea conștiincioasă în rezolvarea sarcinilor încredințate, o anumită „atitudine împăciuitoristă” și lipsa de „vigilență” față de un redactor care avea „manifestări dușmănoase” (a…

Citește mai mult

114 ani de la nașterea lui Geo Bogza

Pe 6 februarie 1908 se naște la Blejoi Gheorghe Bogza, viitorul scriitor Geo Bogza, fiul lui Alexandru Bogza și al Elenei Rhea Silvia. Este jurnalist, poet, publicist, teoretician al avangardei, scriitor român. Școala primară o face la Ploiești între anii 1915-1919 la Școala primară nr.5. Între anii 1921-1925 este elev la școala din Galați,  și apoi la  Constanța. În anul 1926 se stabilește la Buștenari, județul Prahova, unde se căsătorește cu Elisabeta, iar în anul 1928, Geo Bogza editează, ca director, revista „Urmuz”. Între anii 1929-1933 colaborează la „Vremea”, „Cuvîntul…

Citește mai mult

De vorbă cu Gheorghe Schwartz, scriitor arădean cu deschidere europeană: „În timp ce scriu nu am probleme existențiale, nu simt trecerea anilor, nu mă doare nimic…”.

– Domnule Schwartz, aveți o carte de vizită ce atrage atenția ; numeroase demnități și distincții. Propunem, însă, să ne focusăm pe Gheorghe Schwartz – scriitorul, considerând că aceasta este ipostaza care vă reprezintă cel mai convingător. Din anul 1973 și până în prezent, opera schwartziană se sprijină, în principal, pe doi  piloni viguroși. Pe două proiecte romanești, pe cât de ambițioase, pe atât de diferite. „Ciclul lugojan” – însumând patru romane și proiectul „Cei o sută”, care numără, după câte știm noi, unsprezece cărți. Deocamdată. Dacă primul se vrea…

Citește mai mult

Lucian Gruia. „Brâncuși pe calea desăvârșirii”

 „Brâncuși pe calea desăvârșirii” este a șasea lucrare dedicată de hermeneutul Lucian Gruia (poet, prozator, eseist, critic și istoric literar) celui ce îndeobște este cunoscut drept „părintele sculpturii moderne”, după: „Universul formelor lui Brâncuși” (2001), „Brâncuși – repere și interferențe” (2001), „Momentul revelației în Templul brâncușian al eliberării – de ar fi fost să fie…” (2004), „Comentarii la exegeza brâncușiană – recenzii” (2012) și „Brâncuși și reveriile materiei” (2014). Dacă mai adăugăm comunicările susținute la diferite simpozioane locale și naționale ori în cadrul Academiei Române, secțiunea de filosofia istoriei, îndeosebi…

Citește mai mult

Poeți de limbă română din Serbia în Editura Academiei Române. Colecția „O sută și una de poezii”. Ioan BABA

IOAN BABA (n. 25 noiembrie 1951, Seleuș, Voivodina, Serbia) – cunoscut poet, jurnalist, publicist, lexicograf, istoric literar, traducător, editor din Banatul sârbesc. A urmat Școala generală în satul natal (1958-1966), apoi Școala de Economie „25 Mai” din Alibunar, după care Facultatea de Drept din Novi Sad. Angajat la Conferința Comunală a Uniunii Tineretului din Voivodina în comuna Seleuș, unde înființează „Clubul Scriitorilor de Obârșie” (1971). A debutat în revista literară „Lumina” (seria Ion Bălan), publicând și în „Orizontul” de la Timișoara. A înființat și condus publicația literar-culturală „Informator” în trei…

Citește mai mult

Prof. MIHAI PETRE, scriitor și jurnalist: „Grigore Ureche – un cronicar în cinci ferestre”

Personalitate didactică a municipiului Hunedoara, încununată cu Ordinul „Meritul pentru Învățământ”, în grad de Comandor (2004) și, mai recent, cu titlul de „Cetățean de onoare” al reședinței de județ (2019), dl MIHAI PETRE (n. 19 iulie 1949, com. Sutești, Vâlcea) este licențiat al Filologiei clujene, secția română-franceze (1968-1972). Ca șef de promoție urma să fie reținut asistent la Catedra de Limba română și Lingvistică generală, dacă, din cauza Plenarei CC al PCR din iunie 1972, posturile din învățământul superior nu ar fi fost blocate (în perioada 1998-2007 va fi asistent…

Citește mai mult

Aforisme pentru înțelepciunea ziariștilor (V)

Nu poate fi mare un scriitor dacă este promovat de o ideologie. Cel cu defecțiune de auz nu poate auzi muzica, dar aude simfonia stelelor. E nevoie de cultură pentru a înțelege filosofia. Ideile noi nu sunt acceptate de societate, predomină conservatorismul, ele devin viabile în viitor când nu mai sunt autorii lor. Datorită conservatorismului omului, faptele bune pentru viitor sunt pedepsite în contemporaneitate. Nu nuca ce a căzut în capul savantului, bucurându-se de rodul nucului, ci capul căruia i-a căzut nuca a dus la înțelegerea gravitației. Literatura poate schimba…

Citește mai mult

Începuturile poeziei noastre (II)

Înainte de apariția tiparului, cărțile existau în exemplare unice. Noțiunea de scriitor era identificată cu cea de copist, ilustrator și editor. Transcrierea unei cărți dura luni, iar câteodată – ani de zile. O carte costa o avere. De cele mai multe ori trăitorii dintr-o localitate puneau mână de la mână ca să cumpere o „Cazanie” (de la slavonescul „skazanie” – povestire)  sau un Mineu. Astfel, o inscripție marginală făcută în 1652 pe „Cartea românească de învățătură” a Mitropolitului Varlaam ne spune că logofătul Zaharia a plătit copistului Radu pentru o…

Citește mai mult

Scriitorul și jurnalistul Cezar Petrescu / Muzeul Memorial Bușteni 

De-a lungul timpului, locul retras, puternic energizat, protejat de măreția munților, aerul curat au făcut ca Bușteniul să constituie loc de atracție pentru turiști, cât și pentru persoane și personalități dornice de odihnă, relaxare și  înfăptuirea pasiunilor creatoare. Unul dintre aceștia a fost și scriitorul și jurnalistul român Cezar Petrescu, care, deși s-a născut în județul Bacău, în anul 1892, a preferat să își cumpere o casă aici, pe o stradă liniștită, de la poalele munților, situată pe partea stângă a localității, la extremitatea dinspre Brașov. Strada astăzi poartă numele…

Citește mai mult

Interviu cu scriitorul și jurnalistul GABRIEL KLIMOWICZ

   GABRIEL KLIMOWICZ : ”Presa e lupul de la stâna oilor electorale”   –  INTERVIU cu scriitorul și jurnalistul Gabriel Klimowicz  – REPORTER: – Sunteți bine-cunoscut, în egală măsură, ca om de televiziune și ca om de radio. Dintre cele două, care vă este mai aproape de suflet? GABRIEL KLIMOWICZ : -Radioul și Televiziunea sunt două universuri asemănătoare din punct de vedere jurnalistic dar, de fapt, atât de diferite. Am lucrat la Radio PROFM la început, în anii 1993-’94 și am contribuit acolo la construcția redacției de știri. Apoi am…

Citește mai mult

Scriitorul Ovidiu Crișan provoacă la ”Reset”

Ștefan este un personaj dezabuzat de viață, ajuns la vârsta unei maturități parcă întârziate de vreme, un profesor însingurat ce se învârte în lumea bună, ca un vertij, a unui mare centru universitar și medical dintr-un oraș ardelean. Autorul Ovidiu Crișan surprinde parcă un alter-ego a unei biografii intimiste în recentul roman publicat ”Reset” (Grupul Editorial Rocart 2021). Scriitorul Ovidiu Crișan este un poet ajuns cu sârguință și talent în lumea prozaică a prozei asumate ca mărturisire existențială despre futilitatea unui timp ajuns la bilanț și dorință de resetare. Romancierul…

Citește mai mult

ION LUCA CARAGIALE, GAZETAR, PAMFLETAR, BERAR

În Caruselul scriitorilor de „Gerar”, un loc aparte îl ocupă Ion Luca Caragiale. Câteva aspecte se cuvin consemnate. A debutat cu poema „Versuri”, în Revista Contimporanul (1 octombrie 1874), dar a debutat ca și gazetar  în 1873, la „Ghimpele”,  apoi a continuat  în „Telegraful”, 1873-1875 cu anecdote grupate „Curiozități”. Cronologic, prima etapă a scrisului lui Caragiale este cea a Jurnalisticii diverse din perioada de tinerețe. Producțiile de acest gen au fost adunate sub titlul „Din periodice” (includem aici un conținut divers, un material brut ca sursă de sensuri majore ale exegezei,…

Citește mai mult