Sechestrarea în prezent/ Acad. Gheorghe Păun
Poate părea o metaforă, ca formulare chiar este, dar trimite spre un fapt cât se poate de real, pe care-l trăim cu toţii, omenirea fiind vizibil împinsă într-acolo de un număr bun de decenii şi abandonându-se voios-inconştient-masochist acestei capcane. Pe scurt, trecutul este diagnosticat ca nefrecventabil, toxic de-a dreptul, viitorul este zugrăvit ca o aglomerare de crize-catastrofe – ni se ia trecutul, ni se ia viitorul, între acestea ne rămâne prezentul, să-l trăim, aşadar! Acum, aici! Intens-inconştient. Munceşte, împrumută-te, cumpără, consumă, aruncă – repeat! Ultimul verb este (ca) o instrucţiune…