◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024
Eseu Ne(timpului) din Timp. Ce-aș fi spus, dacă…

         Motto: „Timpul nu poate fi împachetat, să îi pui fundiță și să îl lași apoi sub Pomul de Crăciun. Timpul nu poate fi dat. El trebuie împărțit cu ceilalți” (Cecelia Aherm, Dublin, Irlanda). Dacă suntem sau nu o colecție de momente de timp, am să încerc să răspund cu un leit- motiv care va însoți acest eseu evocativ și anume „Ce-aș fi spus dacă…” Așadar… dacă nu era toamna unei zile cu nori urcători, ca pentru o ultimă rugare aș fi preferat albul! Deși nici iarna nu-mi place!…

Citește mai mult

PĂCĂTOASE    TIMPURI      

                   Cu fiecare clipă care trece prin scurtimea vieţii noastre pierdem o fărâmă din veşnicitul timp, ca să primim în schimb  o altă fărâmă goală şi seacă, pe care va trebui s-o umplem cu toate câte le-am adunat în noi ca să o facem urcătoare spre mărire, sau scoborâtoare spre întoarcere în cele vremi  de-acum apuse. Şi nu ştiu cum se face, dar de la un timp s-au tot înmulţit scoborâtoarele clipe din vieţuirea noastră în huma acestor locuri frumoase, bogate, îndestulate…

Citește mai mult

Acasă…

…Aici timpul e tânăr şi bătrân. Nu are început şi nici sfârşit. Aici zidurile au fost martori la anii tăi tineri şi ţi-au încălzit sufletul. Aici totul îţi aminteşte de tine… până şi peretele plin cu însemne, când ai încercat pentru prima dată să-l desenezi cu pixul. Şi raftul cu aceleaşi cărţi, şi peretele cu aceleaşi icoane, martore şi ele la toată copilăria ta. Care nu de puţine ori parcă te-au mustrat sau ţi-au zâmbit, când ai ştiut să te rogi la ele, chiar şi cu o singură privire. Aici…

Citește mai mult

O amintire cioplită în suflet ca lemnul sub dalta lui Vida Gheza

Când întorc paginile timpului pentru a reciti amintirile ce au rămas în suflet din oraşul castanilor, un fior de duioşie face să vibreze sub degete pagina îngălbenită din albumul virtual.             Eram, pe atunci student la Institutul Pedagogic de 3 ani, Facultatea de Filologie, şi aripile poeziei începuseră să-i crească Pegas-ului meu, iar bucuria prieteniei şi a dragostei de literatură pe care le aveam, şi le regăseam  la  tinerii poeţi de atunci, Vasile Radu Ghenceanu,  Ion Ghiur Pauleana şi pictorul  Mihai Olos a făcut să punem bazele cenaclului Nord, ce funcţiona în…

Citește mai mult