◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024
„Doar Marea Neagră nu ceruse nimic…”

Unul dintre cele mai grave reproşuri făcute de basarabeni la adresa administraţiei româneşti este că la 28 iunie 1940 aceasta a părăsit Basarabia şi Nordul Bucovinei fără a trage un foc de armă. Şi asta după ce regele Carol al II-lea rostise cu câteva luni mai devreme în faţa chişinăuienilor: „Nu vom ceda nici o brazdă de pământ basarabean nimănui…”. Constantin Argetoianu scrie în memoriile sale că, la şedinţa Consiliului de Coroană din 27 iunie 1940, care a luat în dezbatere ultimatumul sovietic, Nicolae Iorga a exclamat: „Blestem pe noi…

Citește mai mult

Românul Ilie Serediuc, personaj de roman în fosta URSS

Al treilea roman al inginerului Ilie Serediuc (vicepreședinte al Ligii Scriitorilor, filiala Iași Nord-Est), intitulat „Cinci ani în delta Volgăi”, (Editura  PIM, Iași, 2020 ), apărut  după celelalte două romane autobiografice, „Am construit pentru Sadam” și „În sudul Caucazului”, despre care am scris, îl pot încadra, deși considerat de autor ca roman autobiografic, în categoria reportajului literar, în genul celor semnate de Geo Bogza. Romanul „Cinci ani în delta Volgăi”, cu o prefață semnată de Dan Teodorescu, președintele Ligii Scriitorilor-Filiala Iași-Nord Est, membru UZPR și APSR, este structurat în opt capitole, având fiecare câte…

Citește mai mult

România în prima linie a democrației pe frontul de est!

Ceea ce se întâmplă zilele acestea pe plan internațional în estul Europei este de o gravitate extremă. Rusia dorește să recupereze o parte din imperiul sovietic și să finalizeze ceea ce a început cu anexarea Crimeii în 2014, fost teritoriu rusofon făcut cadou de Hrusciov Kievului în 1954, și confirmarea independenței zonelor rusofone Donețk și Lugansk. E clar că Vladimir Putin vrea restaurarea fostei URSS sub patronajul Federației Ruse, nu întâmplător prședintele rus a spus mai de mult că „prăbușira URSS a fost cea mai mare catastrofă pentru Rusia”. Pentru…

Citește mai mult

La Parlamentul European: URSS a ocupat și anexat în 1940 părți din România, niciodată returnate

Parlamentul European a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939.  Rezoluţia adoptată joi de plenul Parlamentului European prevede, printre altele, angajamentul UE de combatere a negării Holocaustului, instituirea Zilei Internaţionale a eroilor împotriva totalitarismului pe 25 mai, iar pe 23 august ziua de comemorare a victimelor regimurilor totalitare și  recunoaşterea de către statele membre UE că „Uniunea Sovietică Comunistă a ocupat şi a anexat părţi ale României, în iunie 1940, teritorii care nu au fost niciodată returnate”. Din cei 653 de europarlamentari…

Citește mai mult

De la URSS la Uniunea Socialistă a Sovietelor Americane (USSA)?

Ceea ce se întâmplă în America, cu protestele violente și cu eradicarea tradiției democrate prin forță de către grupuri ca Antifa bine organizate și finanțate de grupări politice subterane, se aseamănă cu anarhia de pe bulevardele din Moscova și Petrograd din vara lui 1917 înainte de revoluția bolșevică din octombrie. Această anarhie violentă organizată și tolerată de autoritatea aripei extremei stângi a partidului american din SUA se pliază pe foia de parcurs a revoluției bolșevice din Rusia țaristă finanțată atunci de statul major german și unii afaceriști de pe Wall…

Citește mai mult

75 de ani de la începerea deportării germanilor în fosta URSS

În perioada 19 – 25 ianuarie 2020, comunitatea germană din România își va aduce aminte, prin intermediul unor manifestări comemorative pe plan național care se vor desfășura la Reșița, de începuturile deportării germanilor în fosta URSS. Programul manifestărilor pentru prima perioadă va fi următorul, urmând ca programul manifestărilor din 24 și 25 ianuarie 2020 să fie anunțat ulterior: 19 ianuarie 2020, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” Caransebeș: Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.  19 ianuarie 2020, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Sfânta Fecioară Maria, Regină” Oțelu…

Citește mai mult

74 de ani de la începerea deportării germanilor în fosta URSS

Duminică, în 27 ianuarie 2019, reprezentanți ai comunităților germane din județele Timiș, Hunedoara și Caraș-Severin își vor aduce aminte, prin intermediul unor manifestări comemorative pe plan interjudețean care se vor desfășura la Reșița, de începuturile deportării germanilor în fosta URSS. Programul manifestărilor de la Reșița va fi următorul: 27 ianuarie 2019, ora 10.00, Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” Reșița: Sfântă Liturghie în limba germană, cu rugăciuni pentru victimele deportării.   27 ianuarie 2019, ora 11.15, Monumentul Deportaților (Parcul „Cărăşana”), Reșița: Comemorarea victimelor deportării: rugăciuni ecumenice și depunere de coroane de flori….

Citește mai mult