Enghidu
Astăzi sunt atât de trist, încât nu pot să scriu despre altceva în afară de un sentiment, de o stare care m-a ajutat să fiu, să gândesc, să mai am încredere în această lume nebună. Despre Prietenie aş încerca să scriu. Pentru că s-a întâmplat un lucru care a zguduit bolţile fiinţei mele de om fragil, care suie poticnit spre cota celor şaptezeci şi cinci de ani. Am citit şi am răscitit extraordinarul poem al lui Nichita, „Enghidu”, cel cu motto din cântecul de jale al lui Ghilgameş: „A murit…