◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.03.2024

A apărut revista” Vatra veche”, Nr. 10 (118) din 2018

Invenție 100% a scriitorului târgumureșan Nicolae Băciuț, care de altfel este și redactor-șef al revistei, VATRA VECHE nu se dezminte nici cu acest nou număr, păstrându-se cota valorică înaltă a scrisului, echilibru între genurile literare prezente și nu numai, dar și numărul convingător, ca și valoarea acestora, de semnatari (redactori și colaboratori) așa cum ne-a obișnuit în cei zece ani de la apariție. Ilustrația cu imagini inspirate după lucrările artistului plastic Árpád Rácz, sparge monotonia vizuală a paginilor. Acestea se alătură imaginilor cu autori, evenimente și cărți, dând ansamblului revistei un aer uman, accesibil și aerisit, cu apetit pentru lectură. Materialele sunt diverse și interesante, în fiecare găsindu-se o lume.
În articolul” Fiecare dintre noi caută un drum spre centru”” … în sensul lui Mircea Eliade…”, Mihai Cimpoi este intervievat de Aliona Grati.” Destinul este imposibil fără predestinare și fără a avea o conștiință că ești predestinate…”, spune academicianul-critic literar de la Chișinău.
Un dialog” transformat într-o lecție de estetică teoretică și de istorie a artei românești” poartă și R. Subțirelu cu Mihail Diaconescu în materialul” Tendințe spiritual în cultura română de azi” (XI), luându-se ca studiu de caz biserica” Izvorul Tămăduirii” de la Mănăstirea Lainici.
Un dialog de zile mari poartă și Nicolae Băciuț cu Veronica Pavel Lerner în cartea” Oameni- Repere – Mărturii”, Ed. Vatra veche, 2018, dialog răstălmăcit de către subsemnatul. Este cartea unei vieți, încă în desfășurare, dar trăită intens, în cea mai mare parte a timpului în două lumi. Între Veronica Pavel Lerner și Nicolae Băciuț a fost” un ocean între întrebări și răspunsuri”, și nu numai la figurat, aceasta locuind de peste 35 de ani în Canada, după ce trăise tot zeci de ani la București.
” Convorbiri duhovnicești” poartă Luminița Cornea cu Înalta Față Bisericească” Ioan al Banatului”, sub titlul, ce-i și dorință și Rugăciune,” Dumnezeu să păzească țara și neamul nostru de foc și de sabie!”. În aceiași idee, la rubrica Amvon, Preotul-scriitor Gheorghe Nicolae Șincan, în” Rugăciunea te ferește de neînțelegeri „vine cu una din pildele sale pline de miez, care îndeamnă la înțelepciune, inclusiv între soți.
Și subsemnatul este supus” tir” – ului unor întrebări de către Veronica Pavel Lerner în cadrul unui interviu intitulat” Întâlniri în spațiul virtual „,. Deși am fost și suntem, ca în poezia lui Nichita Stănescu,” două culori care nu s-au văzut niciodată „dialogul a fost posibil datorită „tiraniei „Internetului!
” La aniversare!” se vorbește despre” Echinox-50” și” Coșbuc-100”. În primul material Nicolae Băciuț se referă la” Echinoxul meu”, care”… nu a fost doar o revistă ci, în primul rând, o stare de spirit”. În cel de al doilea articol, Gheorghe Bucur de la Colegiul Dobrogean” Spiru Haret” din Tulcea îl abordează pe poetul” firelor de tort și cântecelor de vitejie” dintr-o anume perspectivă. Așadar” George Coșbuc și valorificarea miturilor românești „(IV). Și tot despre Coșbuc, dar de data asta” Coșbuc Redivivus” este articolul scris de subsemnatul, ca fapt post-factum al unei întâlniri cu elevii și intelectualii comunei Șona, la Biblioteca Asociației Culturale” Ioan Sălcudean” din Biia, un sat de pe Târnava Mică, în apropiere de Blaj.
În materialul” De la” politica corectă” la” sufletul cinstit”, actorul-filosof Dan Puric vorbește despre lumea care are nevoie” nu de realitatea contingentă atât de evidentă, cât de acest mare visător (Don Quijote-n.M.) care și-a ratat pe rând toate visele de a-ndrepta lumea, dar nicicând vocația”.
Interesante materiale semnează traducătorul (care a și selectat textele) Ognian Stamboliev (PEN- Bulgaria) cu” Eminescu în limba bulgară”, Gheorghe Sarău cu” Corespondența lui Dimitrie Stelaru” (VII), cinstit și în Teleorman, într-un articol scris tot de acesta, dar și Dumitru Hurubă ce ne îndeamnă, într-o” succintă prezentare biobibliografică”” Să ne (re) amintim.. (de) Ion Minulescu” (III).
Amintirile lui Nicolae Băciuț” într-o spărtură de toamnă” au ca subiect Balcicul și inima Reginei Maria în” Cartea inimii. De la inimă la inimă (II). Inima Reginei Maria”. Vorbește de Stella Maris, bisericuța simplă cu vedere la mare, unde a stat un timp (ca o voință testamentară) inima ei” rotundă, roșie și plină de dragoste „a Reginei Maria, cum a fost caracterizată de poporeni, mai ales după demersurile ei jertfelnice de pe front și spitalele cu răniți români în timpul Primului Război Mondial. Acesta până când a fost dusă, datorită vitregiilor vremurilor, la Castelul Bran.” Un gând despre inimă „are și Ecaterina Țarălungă.
Istoria este reprezentată la modul superlativ prin” Documentele continuității”,” Marea Unire-100”, prin materialul-serial excepțional,” Transilvania, starea noastră de veghe „(XVIII), scris de reputatul acad. Ioan Aurel Pop. Subiectul este circumscris titlului articolului:” Maramureșul… intrând pe furiș la moldoveni” – reflecții pe marginea unei idei de unire românească din secolul al XVI-lea…”. Tot un subiect de istorie” atacă” și Gicu Manole, intitulat” Mihai Eminescu și Basarabia (VI). România își cucerește Independența”. Sub genericul” Confesiuni-100”, Ion Andreita publică un interviu luat în 1988, profesorului dr. Victor Sabău, participant la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, fost secretar personal al” episcopului tinerilor” dr. Ioan Suciu, interlocutor care avea atunci 94 de ani. Sunt amintiri cu Ioan Suciu, Vasile Goldiș, Aron Cotruș, etc. Un material de citit! Și tot despre actul de acum 100 de ani se menționează și în materialul lui Cezar Straton,” Silvicultiori în slujba Marii Uniri”. Este practic o carte a luptătorului român din Cernăuți, Dumitru Covalciuc (1947-2017) despre portretele inginerilor silvici, din numărul total de 50 de români din cadrul Consiliului Național Roman din Bucovina, ales la Adunarea Constituantei din 27 octombrie 1918, care ulterior, în cadrul Congresului General al Bucovinei, au votat la 28 noiembrie 1918, la Cernăuți, unirea Bucovinei cu Regatul României. Despre” Iosif Vulcan-precursor al unității” vorbește și Dorin Nădrău (S.U.A.). În cadrul unor” Pagini de istorie: (e amintit) Dimitrie Ursu. O universitate cât o viață sau drumul parcurs de un istoric”. Autori sunt Vasile Șoimaru și Vlad Pohilă. Cartea a apărut la Ed. Serebia, Chișinău, 2018. Materialul este semnat de Güner Akmolla, membră a Uniunii Scriitorilor Tătari din Crimeea și a U.S.R. (filiala Dobrogea). Și tot în spirit aniversar este și articolul scris de către Radu Șerban,” Din Apuseni la Casa Albă”; 60 de ani de la înveșnicirea primului episcop al românilor din America (Episcopul Policarp Morușca).
Cronicile și recenziile unor cărți ocupă un important loc în economia acestui număr de revistă. Astfel amintesc de” A.I.Brumaru și mirabila sa carte Forma Filosofică” de dr. Sorin Bașturea, despre care acesta spune că e” absolut surprinzătoare în peisajul culturii românești, o lucrare mirabilă…”. Apoi” Amurgul nu vindecă” de Georgia Miculescu, Ed. Emma, Cluj-Napoca, 2018, cronică realizată de prof. Dr. Mihaela Roșu Bînă, care vorbește de”… un poet matur, care stăpânește cuvintele, strunind metafora într-o frazare muzicală gravă, confesivă…”. De asemenea,” Teritoriul ocupat” de Daniel Luca, Ed. Creator, colecția” Poesis”, de care se ocupă Daniel Marian, menționând că e” un exercițiu reușit, despre care sunt sigur că în continuare se va scrie”.
” Un truditor la altarul frumuseții” este titlul articolului scris de Mihai Posada despre cartea” Cântarea Cântărilor Profane” de Ioan Gligor Stopița, Ed. Arhip Art, Sibiu, 2007, carte” ca un ecou al procedeului voiculescian de continuare, prin interpretare personală, a marilor opere poetice-filosofice ale omenirii”.
De peste mări și țări, Adrian Erbiceanu (Canada) definește” Poezia, loc de întâlnire cu absolutul”, gândindu-se la volumul poetei din Pașcani, Valentina Becart, volum intitulat” Jumătate umbră, jumătate cuvânt”, Ed. Princeps Multimedia, Iași.
Ziua de 1 decembrie 1918 este adusă în actualitate prin” Cozmeștii, un roman al Începutului regăsit”, după cum spune Gheorghe Cutieru despre cartea lui Iuliu Ionas. Romanul” se încheie cu dimineața de 1 decembrie 1918, cu participarea Cozmeștilor, cu mic cu mare, la miracolul Unirii tuturor românilor într-un singur stat”. Romanul „este leac pentru inimă și îndreptar pentru minte”.
Continui periplul cărților și amintesc de” Scăpărări”, un volum de versuri ce apare într-o ediție anastatică, mai precis păstrând scrisul demână al autorului, Ioan Toma Brenciu, poet și publicist, trăitor în Scheii Brașovului, între 1899 și 1978, după cum menționează Iulian Cătălui. De asemenea articolul” Casa de la răscrucea destinelor” de Mihai Batog-Bujenită, care este despre volumul” Casa de pe Colina Doamnei” de Franciscă Stoleru, Ed. 24 de ore, Iași, un roman ce se desfășoară” în acest fascinant și provocator spațiu… Orientul Apropiat”.
O cronică de zile mare despre o carte de zile mari poartă titlul” Norma și noima sau dialectica Salvării”. Recenzor este Ioan Marcoș iar subiectul analizei este cartea” O lume cu raita-n sus” (volum de teatru bilingv, Ed. Limes, 2018, traducere în franceză de Cristina Rodica Mazâlu), cartea fiind scrisă de Nicolae Suciu, un excelent dramaturg și prozator, totodată.
” Aproape/departe”, de Nicolae Băciuț, Ed. Vatra veche, este o carte despre filologul și profesorul Silvia Urdea, stabilită din 1990 în S.U.A. Nicolae Băciuț vorbește în” Gânduri printre rânduri”, despre” o carte prin care Silvia Urdea ne-a convins încă o dată că, vorba lui Nichita Stănescu, patria sa e limba română și că ființa sa aparține pământului… de acasă”.
” Știința și destin – Giorge Pascu” de Ioan Dănilă și Corina Tîrnăveanu, Ed. Egal, Bacău, din seria” Recuperațio” este analizată de prof. Dr. Maria Kozak. Avem și analiza a două debuturi. Este vorba de articolul” Iubirea și propriul timp” de Daniel Luca, care analizează volumul de versuri” Zăpezi de soare” de Daniela Mărginean, dar și romanul autobiografic” Genul Feminin”, scris de către Mihaela Roșu Bînă, analizat de Daniel Sorin Faur într-un articol intitulat” Nel mezzo del cammin di nostra vita…”.
” Poezia română în lume” are un titlu” Populată de cuvinte „, care este o antologie aniversară Ana Blandiana, de prof. Dr. Alexander Shurbanov, de la Universitatea din Sofia. Este practic un volum de aproape 500 de pagini, o ediție splendidă a Editurii” Ghea Libris”, selectarea și traducerea în limba bulgară fiind făcută de către Ognian Stamboliev.
Dând” pe repede-nainte” mai menționez materialele despre oameni și cărțile lor:” Cartea aniversară a Leontinei Pop” de Florin Bengean;” Cu ce ne umplem vidul spiritual din unirea omenirii?” se întreabă Valeriu Tănasă; Vorbind despre” Starea prozei”, vorbim despre” Profesorul de muzică” de Emilia Amariei și despre” A locui într-un sac” de Nicolae Suciu; Sub genericul” Ochean întors” amintim” Cuțitarii” de Decebal Alexandru Seul și despre” Controversatele farfurii zburătoare”, Leslie Kean, UFO`s Rivers Press, New York, 2010, un material de Silvia Urdea. Iar sub cel de” Blocnotes” de” Avantajul democrației” de Nicolae Diaconescu. Mai avem” Situația crepusculară” de Puiu Răducan și” Iubirea învinge totul! Doar iubirea”,” De la tragedie la extaz”, proză de regretatul scriitor brașovean Daniel Drăgan. Apoi mai e” Trio-ul autor-operă-carte” de Dumitru Hurubă.
Mai enumăr, de asemenea:” Medicină și literatură” scris de Mihaela Mudure despre scriitorul-medic Cornel Munteanu;” Gândurile unui emigrant român” (III) de Pompiliu Burcică;” Despre francmasonerie” de Eugen Mera;” Mapamond. Japonia-note de călătorie” de Mihai Posadă;” Literatură și film”…” La Răchițele de Ziua Lânii” de Alexandru Jurcan; Șevalet. Árpad Rácz –biografie artistică; Teatru” Striptease la Bazin” (comedie horror sau oroarea de comedie) (IX) de Cristian Stamatoiu;” După” – interpretare la tabloul Andreei Bernarth-Doncuțiu” de Georgiana Tudor; Curier. De la Vatra” veche, la noua” Vatră veche”; Articolul” Înstelatul Finteuș” de pr. Radu Botiș și prof. Mircea Botiș, o carte scrisă de Angela-Monica Jucan despre celebrul cor bărbătesc din Finteușu Mare; Aforisme de Nicolae Mareș și epigrame de Vasile Larco, Margareta Faifer și Nicolae Mateaș.
Poezia este, de asemenea, bine reprezentată, cu versuri de poeți de ieri și de azi, poeți cunoscuți sau în curs de (re) cunoaștere: Octavian Goga, Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Răzvan Ducan, Dumitru Ichim, George Filip, Aurel M. Buricea, George Terziu, David Dorian, Veronica Pavel Lerner, Nicolae Nicoară – Horia, Georgia Miculescu, Carolina Baldea, Corneliu Vasile, Marin Moscu, Magdalena Dorina Suciu, Victoria Milescu, Bianca Marcovici, Stefania Oproescu, Camelia Florescu, Angela Fanea-Macarie, Átila Rácz, George Anca, Adrian Costache, Ana Ardeleanu. În cadrul Bibliotecii Babel, este prezentat poetul polonez contemporan, Jaroslav Iwaszkiewicz.
Mai avem Panoramic cultural și Ochiul ciclopului.

RĂZVAN DUCAN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *