S-a făcut dreptate! Statuia lui Iuliu Maniu la Cluj-Napoca

Pe 8 ianuarie s-a dezvelit la Cluj-Napoca statuia marelui om politic și patriot Iuliu Maniu. Toți cei prezenți la ceremonia dezvelirii au avut sentimentul că participă la un moment istoric. În sfârșit la Cluj-Napoca i s-a făcut peste timp dreptate lui Iuliu Maniu, cel care a militat pentru unirea Transilvaniei cu România și a participat la Marea Anunare Națională de la Alba-Iulia de la 1 decembrie 1918. Pentru români, Iuliu Maniu a fost un simbol al democrației și patriotismului luminat, un om care și-a jertfit viața pentru libertate. Ridicarea statuii lui Iuliu Maniu la Cluj-Napoca a fost un act recuperator și restaurator. La Universitatea din Cluj a studiat Dreptul Iuliu Maniu, între anii 1891-1896. În orașul de pe Someș a fost viitorul om politic martor al procesului Memorandiștilor. În comunism, Iuliu Maniu a fost ocultat de regim, iar drept răsplată că a făcut Unirea și a luptat împotriva lui Hitler și Stalin a fost închis de către bolșevici și moare la închisoarea din Sighet în 1953. Trupul său a fost aruncat în anonimat la groapă comună a cimitirului săracilor. Prin anii 1970, familia Boilă a încercat să descopere cadavrul din cimitirul săracilor, cu ajutorul autorităților, fără șansă. După 1990 la Cluj-Napoca, memoria lui Iuliu Maniu a fost ignorată, doar o stradă primind numele patriotului, care a armonizat morală cu politica. Abia acum cu ocazia Centenarului, Clujul s-a revanșat față de Iuliu Maniu. Să amintim că inițiativa ridicării statuii a avut-o acad. Emil Burzo, președintele filialei locale a Academiei Române. El a început demersurile prin 2012 și abia în toamna lui 2018 a obținut autorizația de construire. E adevărat că implicarea primarului Boc și a managerului general Șurubaru a urgentat lucrurile de Centenar. Integral statuia a fost plătită din buzunarul acad. Emil Burzo, suma ridicând-se la 70 mii de euro. Statuia de bronz ronde bosse (în picioare, ca toate cele de Centenar la Cluj-Napoca) este opera sculptorului Ioan Marchiș din Baia Mare, fapt ce i-a adus invidia confraților și piedici la comisia de for de la ministerul culturii. Încăpățânarea lui Emil Burzo, provenit dintr-o familie de național-țărăniști și martiri români de dinainte de 1918 și din calvarul anilor 1940 – 1944, a dus la final opera ridicării statuii lui Iuliu Maniu la Cluj-Napoca. Locația amplasării statuii a fost genială: în Piața Ștefan cel Mare, lângă zidul cetății, cu fața la Biserica greco-catolică Sf. Iosif, după cum se știe Iuliu Maniu fiind unit. Ceremonia dezvelirii a fost bine organizată cu sprijinul Diviziei 4 Infanterie Gemina, iar discursurile celor prezenți au subliniat stelar importanța lui Iuliu Maniu în istoria noastră.
Emil Burzo, președintele filialei Cluj-Napoca a Academiei Române a rostit cuvinte ziditoare despre familia și viața zbuciumată a lui Iuliu Maniu. „Pentru Iuliu Maniu cuvântul era prelungirea gândului, iar fapta, împlinirea gândului. Clujul a fost orașul studenției sale, aici și-a structurat gândirea politică pe cele trei principii la care nu a renunțat niciodată: moralitate, patriotism, democrație. A dovedit că morala și politica pot coexista, nu e de mirare că a fost poreclit «Sfinxul de la Bădăcin»”, a spus prof. Univ. Emil Burzo, amintind de rolul lui Iuliu Maniu în Actul Marii Uniri. Emil Burzo a menționat că, la baza statuii din bronz a fostului politican național-țărănist, a fost adus pământ din satul Bădăcin (jud. Sălaj), marea dorință – neîmplintă – a lui Iuliu Maniu fiind aceea de a fi îngropat lângă părinții săi. Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca a subliniat spiritul democrat al lui Iuliu Maniu: „În perioada studenției m-a frământat o întrebare la care nu găseam răspuns. Cum e posibil ca oameni de stat care și-au dedicat toată viața poporului român să sfârșească în închisoare sau în alte forme tragice? Cum e posibili ca oameni care au făurit România Mare, care au fost întotdeauna susținători ai libertății și democrației să găsească «recunoștință» între zidurile închisorilor? După ce am cunoscut mai multă istorie am aflat răspunsurile. Iar acum suntem aici să aducem un minim gest de recunoștință, apreciere, o reparație istorică minimală pentru cel care a fost, este și va rămâne în conștiința poporului român Iuliu Maniu. Această statuie va rămâne pentru eternitate în memoria noastră un simbol al verticalității morale și al susținerii intereselor românești”.

Doar poate cel mai important discurs l-a susținut fostul președinte Emil Constantinescu, care a developat resorturile omagierii lui Iuliu Maniu ca model pentru români:” Am pierdut un an de Centenar în care trebuia să ne regăsim istoria așa cum a fost și a marilor oameni așa cum au fost. Iuliu Maniu nu a fost un sfânt, a făcut și greșeli și compromisuri politice, dar a fost un mare vizionar și ar trebui să ne gândim ce înseamnă un om de stat, un prim ministru, un mare om de cultură, membru al Academiei Române, care l-a ajutat să aibă o viziune prin care să înțeleagă ce se întâmplă cu istoria țării sale, a Europei și a lumii. Un om care s-a opus atât fascismului, cât și comunismului, atât lui Hitler, cât și lui Stalin, care a înfruntat și dictatura regală și antonesciană și comunistă”.” Acea identitate care să ne arate pe noi de aici și de oriunde, români de-a lungul și de-a latul lumii, așa cum suntem, eroi și lași, muncitori și leneși, cinstiți și ticăloși, dar capabili, împreună, în mari momente astrale să împingem istoria națiunii noastre înainte, așa cum s-a întâmplat în 1821, 1848, 1877, 1916, 1989, dar mai ales să găsim sentimentul demnității naționale care ne arată ceea ce am vrea să fim și ceea ce am putea să fim, să încercăm să schimbăm strategia națională seculară de supraviețuire într-o strategie națională a renașterii. În care să înlocuim sentimentul românesc al ființei, transformat, uneori, într-un sentiment al urii, într-un sentiment românesc al înțelegerii, al dreptății”, a mai spus acesta. Constantinescu a afirmat că este o datorie să se spună celor de astăzi și generațiilor viitoare despre din viața și lupta lui Iuliu Maniu.” Am înțeles să prețuim libertatea, pentru că cei care au fost trimiși de regimul comunist în închisoare au fost trimiși pentru a fi exterminați. Am pierdut ocazia să vorbim despre faptul că nu nunai Iuliu Maniu ci și participanții la Marea Unire, pentru că erau primari, preoți și oameni gospodari, au fost deportați și persecutați de PCR și Securitatea comunistă. Am învățat să prețuim libertatea de a comunica, de care ne batem joc astăzi, pentru că Iuliu Maniu, în ultimii 9 ani nici nu a putut împărtăși ideile sale, nici nu a putut afla ce se întâmplă în societate. Ar trebui să învățăm cu toții ce înseamnă iubirea de patrie, pentru că numai această iubire extraordinară față de patria sa l-a făcut pe Iuliu Maniu și pe cei din jurul său să reziste, pentru că această iubire de patrie a fost mai importantă decât propria lor viață. Și ar trebui să învățăm ce înseamnă iubirea de Dumnezeu, care te ajută să descoperi forțe nebănuite care stau în sufletul tău”. Dezvelirea statuii lui Iuliu Maniu la Cluj-Napoca a încheiat ca un fel de post scriptum, pe 8 ianuarie 2019, Centenarul anului 1918. În anul acesta Clujul va sărbători Centenarul universitar. Încă o dată Clujul a arătat întregii țări că a știut să celebreze la cel mai înalt și simbolic mod Centenarul Marii Uniri. Azi s-a făcut dreptate lui Iuliu Maniu. Pentru clujeni statuia celui care a făcut unirea Transilvaniei cu România va fi un reper moral și național, un loc de întâlnire al clujenilor cu istoria românească. Simbolic Iuliu Maniu are de azi un” mormânt” la Cluj-Napoca cu pământ de la Dealul Țarinii din Bădăcin, acest” mormânt” nu este pentru un cadavru, ci pentru un personaj care este viu în memoria luptei românilor pentru libertate națională și democrație.

Ionuț Țene / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.