Convorbiri jurnalistice la Reşiţa, cu membrii Filialei „Ştefan Naciu“ Caraş-Severin ai UZPR

Foştii şi actualii ziarişti din presa scrisă şi vorbită, membri ai Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala „Ştefan Naciu“ Caraş-Severin, s-au întrunit joi seara la Librăria „Semn de Carte“, din Reşiţa, în cadrul „Convorbirilor jurnalistice“, o acţiune ce se va desfăşura în fiecare filială din ţară, ea fiind menită să încurajeze schimbul de idei, propunerile pentru bunul mers al Uniunii, dar şi apropierea ziariştilor sub umbrela UZPR.

Preşedintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, s-a întors acasă de la Bucureşti, pentru a fi alături de membrii filialei ce cuprinde în rândurile sale şi ziarişti din Timiş şi Hunedoara. Glăvan mărturisea că ideea „Convorbirilor jurnalistice“ este una bună şi ea  trebuie să continue: „Putem să facem asta şi să arătăm publicului că breasla noastră are oameni extraordinar de valoroşi. A avut dintotdeauna, din toate vremurile, de la Heliade Rădulescu, şi Eminescu încoace, dar şi în perioada interbelică, perioada comunistă şi după 1990“,  a mărturisit Doru Dinu Glăvan.

Chiar dacă anul Centenarului a trecut, în cadrul întâlnirii s-au făcut referiri la contribuţia avută de presă în înfăptuirea acestui moment deosebit. Despre istoria jurnalismului din Banatul de Munte a vorbit ziaristul şi criticul literar, Gheorghe Jurma.

„Prima gazetă în limba română a fost «Privighetoarea» apărută la Bocşa, în 1882, şi mutată la Reşiţa după o lună şi jumătate. Editorul foii şi patron este Simeon Pocreanu care a mai redactat câteva foi în următorii ani, după ce în 1884 aflat la studii, la Viena, se va preocupa să aducă o tipografie de acolo şi aşa avea să apară prima tipografie românească din Reşiţa şi Banat. Prima gazetă însă, din Banatul de Munte, a apărut în 1868, în limba germană, la Oraviţa…“, a ţinut să remarce Gheorghe Jurma.

Dorul Dinu Glăvan a reiterat ideea de a duce în faţa guvernanţilor şi a parlamentarilor faptul că presa trebuie ajutată din bani publici. „Avem studii realizate în ţări europene şi, nu numai, care ne arată că se pot acorda bani presei. Mă refer la publicaţiile care se zbat îngrozitor de mult ca să supravieţuiască, şi răspund comenzilor politice şi economice mai mult decât ar trebui. Să ceri ziaristului să fie absolut independent şi să fie omul dreptăţii este foarte greu. Grea e viaţa şi necesităţiile, dar eu cred că putem găsi soluţii. Nu mâine şi nu poimâine, dar cred foarte mult în forţa colegilor mei care studiază şi această problemă. Domnul Ilie Cristescu ştie despre toate aceste frământări din Consiliul Director al UZPR. Ce vrem noi? Vrem să aducem cât mai multă lume în UZPR, să se vadă că împreună ne este mai uşor şi mai bine.

A fost o seară specială, în care au mai făcut făcut aprecieri Oana Cenan Glăvan, preşedinta filialei UZPR. Ilie Cristescu, membru al Comitetului director, dar şi jurnalişti din Timiş şi Hunedoara. A fost ascultat, în premieră la Reşiţa, Imnul jurnaliştilor români şi s-au acordat diplome de excelenţă cu prilejul aniversării Centenarului Marii Uniri. Astfel de distincţii au primit, între alţii, Gheorghe Jurma, colectivul redacţional al Studioului Regional de Radio Timişoara, prezent prin directorul Mihai Anghel, Nicolae Danciu Petniceanu, Erwin Ţigla, Ioan Vlad, Hunedoara.

                   Victor Nafiru / UZPR

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.