Nimic nu-ți răvășește ființa mai puternic ca dorul, ca dragostea pentru locul de unde îți tragi rădăcinile. Scriitoarea Ana-Cristina Popescu în volumul „Din dragoste pentru glia strămoșească“ realizează o monografie a localității natale, Oțelu Roșu, județul Caraș Severin, mărturisind că a scris volumul cu evlavie, cu sfială și dragoste „Locul natal îți răscolește ființa, e glasul dulce al mamei, e zâmbetul bunicilor, e mirosul fânului proaspăt cosit. […] Oțelu Roșu este locul cel mai drag mie, leagănul copilăriei mele, leagănul măicuței mele, a bunicilor și străbunicilor din partea mamei, tatăl meu fiind tot de pe Valea Bistrei, din Glimboca, este locul bogat în povești și amintiri pe care îl îmbrățișez cu drag prin acest volum, așa cum Ion al Glanetașului din romanul lui Liviu Rebreanu a sărutat pămânul.“
Volumul este structurat pe nouă capitole și mai multe subcapitole în care cititorul întâlnește informații despre așezarea geografică a localității, istoricul ei, poziționare, vecinii localității, despre relief, hidrografie, solul și subsolul, clima, flora și fauna, zonarea localității, organizarea economico-administrativă a acesteia, industria localității, agricultură, despre meșteșugurile casnice și sătești, orașului Oțelu Roșu adăugându-se teritorial, pe rând, sate precum Ohaba Bistra, Cireșa și Mal. Un punct important în monografie îl ocupă instituțiile localității Oțelu Roșu, centre de cultură și spiritualitate, în capitolul al șaselea ce conține zece subcapitole și în care autoarea vorbește despre școli, grădinițe, liceul din oraș în cadrul căruia se află și două muzee, Muzeul de Geografie Literară Tiberiu Boșcaiu și Muzeul de Etnografie, despre bisericile localității, cimitire, despre poliție, primărie, monumente istorice, case naționalizate, despre Casa de Cultură Oțelu Roșu, spitale, farmacii. Mai prezintă informații despre Fabrica de pâine din localitate, magazine, restaurant, cofetării.
În capitolul al șaptelea al volumului cititorul are plăcerea să lectureze informații despre frumusețea tradițiilor, obiceiurilor din zonă, despre portul și graiul strămoșesc. Apare și un dicționar cu termeni regionali din fostele sate Ohaba Bistra, Cireșa și Mal, astăzi cartiere ale localității Oțelu Roșu.
De remarcat este faptul că imaginile de pe tot parcursul volumului sunt însoțite de explicații.
Un alt capitol al volumului este dedicat oamenilor de seamă ai localității Oțelu Roșu. „Fiecare loc are oamenii lui de seamă, acei vlăstari care prin realizările lor au adăugat câte o piatră nestemată în cununa locului în care s-au născut și au crescut. E greu să-i amintești pe toți care au bătut nestemate în coroana locului unde s-au născut, au crescut și au trăit, fiindcă fiecare mlădiță nu a crescut ca o buruină ce agricultorul o smulge și o aruncă, fiecare a lăsat în urmă praf de stele care să netezească fața așezării de care aparține.“ Sunt amintiți scriitori ai zonei, cântăreți, profesori, sportivi, dar și medici, printre care aș menționa pe prof. dr. Alina Frățilă, „prima femeie președinte din istoria Societatii Internationale de Chirurgie Dermatologică“, originară din Oțelu Roșu (Ohaba-Bistra).
Volumul se încheie cu un îndemn al scriitorei Ana-Cristina Popescu, prin titlul capitolului nouă „Să păstrăm mereu viu în suflet locul de unde ne tragem rădăcinile!“
„Fiecare localitate însuflețește țara prin istoria zonei, credinţele strămoşești, datinile, tradiţiile, obiceiurile, portul și graiul dulce românesc, iar fiecare vlăstar este dator să poarte comoara mai departe, să se bucure de ea, să se hrănească din înțelepciunea și frumusețea ei.“ afirmă scriitoarea și aș adăuga că fiecare monografie va duce cu ea tot ce are mai sfânt zona prezentată în filele de aur ale câte unui volum.
Radu BOTIŞ / UZPR