OMAGIU lui ION SINCA / In memoriam

Au trecut mai bine de 6 luni, de când reputatul ziarist și om de presa ION SINCA a trecut in neființă! Intreaga sa viață activa (55 de ani!) și a dedicat -o presei scrise, pana la 82 de ani, cand l-au răpus bolile neiertătoare, imobilizându-l intr-un scaun cu rotile și, în ultimul an, in patul de suferință!

A fost,pe rand, intai corespondent pentru Prahova al ziarului „Scanteia Tineretului”,apoi, redactor, secretar general de redactie ,fiind promovat la sectorul presa al C.C. al P.C.R., apoi,dupa o intrerupere de cativa ani,(fiind trimis in economie, din cauza plecarii definitive a fiului sau in SUA,), redactor sef adjunct la Gazeta „Lupta CFR”A, si, in final, redactor sef al revistei „Drumuri poduri”, timp de 15 ani! A absolvit cursul de 3 ani de ziaristica si apoi ASE-ul, facultatea de economia industriei.
Ca o incununare a profesionalismului sau si a capacitatii sale organizatorice,a fost desemnat sa organizeze, in doua randuri, facultatea de ziaristica, si cursurile postuniversitare si de perfectionarea ziaristilor din tara.A fost cadru didactic formatorde ziaristi, in institutiile vremii.A contribuit, cu daruire si abnegatie , la formarea si perfectionarea unor cunoscuti ziaristi , conducatori de ziare si reviste din toata tara, al caror prestigiu e legat si de numele ION SINCA.
A promovat valorile morale ale poporului roman, respectul fata de munca,semeni, legi, ordine ,familie.
Este coautor al Istoriei presei din Romania, ca si al vastei monografii a comunei natale, Bertea_Prahova.A scris o carte despre truda ziaristilor-‘ „Ciracii lui Caracudi”, si, in manuscris, „Amintiri cu si despre ziaristii vremii”…A fost un bun roman, prieten, indrumator apropiat,demn, familist.
Sa-i aducem ofranda gandului bun, de omagiu si aducere aminte…
 A fost odata un OM….
                     OMAGIU sotului meu
                Mai lasa-mi-l o clipa, MOARTE!
 Mai lasa mi-l o clipa,MOARTE,
Nu l-am sarutat destul la despartire,
Nu i-am mangaiat destul obrazul supt,de suferinta,parul albit de vreme si de vremuri,fruntea crestata de atatea ganduri!
Mai lasa-mi-l oclipa MOARTE!Intarzie inca putin la usa Sortii mele,
Nu mi-l lua inca MOARTE!
Nu i-am sarutat destul nici buzele ofilite,
Ochii tulburi, pierduti si atat de tristi ca pleaca de langa mine,
Eu, sotia lui iubitoare,
Ultima fiinta draga lui, ramasa statornica Salcie promisa sfarsitului iubirii si prieteniei noastre!
Mai lasa-mi-l ,o clipa, MOARTE!
( Fragment din poemul „Mai lasa-mi-l o clipa, MOARTE!)
AURORA
Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.