Căutând la Sufletul Cetății…

Ne-am obișnuit, prea des, să credem că un oraș devine important prin străzi și con­strucții, prin investiții și parcuri, prin întreprinderi și produs social. Uităm că orașul este despre oameni, despre o anumită cultură a aspirațiilor, despre vise – împlinite sau nu. Este, în fond, proiecția în plan material a zeci de generații care l-au trăit, nu doar ca pe un spațiu de locuit, ci ca pe un punct de tensiune spirituală și continuitate cul­turală. Ceea ce vă propunem în lucrarea noastră este un astfel de excurs prin vocațiile împlinite ale cetății Sibiului. Oameni ca noi, asemeni nouă și totuși altfel. Identificați cu vocațiile lor în viață și în moarte. Care au stat în casele unde stăm sau pe lângă care suntem trecători. Deseori nepăsători. Suntem legați de ei prin mii de fire nevăzute și unii dintre urmașii lor, de trup sau de duh, trec pe lângă noi. E în iconomia fiecărui loc din lumea aceasta de a naște cu pecetea sa câte un om, ori mai mulți. De a trăi în el, spre veșnicie, oameni care marchează istoria. Vă propunem să-i revedem pe cetățenii Sibiului, la o sută de ani de Unitate națională, pe la casele lor, chei ale existenței lor umane. Nu, nu veți citi doar despre cei ai anului 1918, ci și despre cei care au făcut posibili 100 de ani de Românie. Nu, nu veți citi pagini despre naționalismul culturii im­ediate, ci despre acel naționalism luminat, luptător și azi ignorat, care a făurit generații de rezistență prin Jertfă, spre răscumpărarea istoriei noastre ca Neam. I-am lăsat cu frunțile plecate peste manuscrisele ce le studiau nașterea românității, peste articolele prin care au deprins generația Unirii să gândească la ea, peste textele lor prin care s-au așezat în amorsa culturii universale, răsfoind în bibliotecile lor astăzi arse de Războaie ori împrăștiate de negrija noastră. Nu, nu sunt toți la care v-ați fi gândit. Sunt mulți din cei la care ne-am gândit, ca autori, că sunt reprezentativi – chiar dacă uitați – Sibiului.

Am aflat de curând, într-un excelent text despre biografie și neajunsurile ei, că Biografia este de fapt – după spusa lui Paul de Man – un epitaf extins, în care biograful este tentat să creadă că vocea sa vorbește în numele subiectului scrierii sale[1]. Nu, nu suntem tentați să credem că schijele de iconografie desprinse din marele destin al Sibiului sunt vocile celor plecați, dar experiența scrierii lucrării ne-a convins de adevărul unui gând care străbate ca un fir roșu Biografia delSilencioal lui Pablo d’Ors: „Las palabras

1 Paul de Man, Autobiography as De-Facement, în Modern Language Notes, vol. 94, 1979, pp. 919-930, apud. Doris Mironescu, Argument. Despre biografie și neajunsurile ei, introducere la vol. Viața lui Blecher. Împotriva Biografiei, Ed. Humanitas, 2018, nota I, p. 15. 10

cambian el mundo, pero el silencionos cambia a nosostros”[2]. Așa este construit acest volum, ca o tăcere plină de admirație pentru oamenii care au fost cetățeni vieții Sibiului.

Veți descoperi în propunerea noastră și o serie de case-emblemă, locuri de întâlnire a celor care au făcut posibilă Unirea României cu românii și cetățenii săi de altă etnie, valoroși parteneri de cultură și vocație etnică națională. Ardelenii, în general, și sibi­enii cu mult mai mult decât alții știu că nu sunt parte a istoriei lumii decât împreună cu ei, împreună – locuitorii spațiului sibian. Nu, nu este vorba despre o simplă notifi­care de admirație, ci de o reverență în scris întru amintirea celor ce se vor fi mutat din casele pământești în cele cerești, în Sibiul cel de Sus. Poate că unii mai gândesc asupra Sibiului drept un oraș de provincie al României, dar noi, noi știm că a fost cea dintâi Capitală a împlinirii idealului național. Pentru că 1 Decembrie 1918 nu este altceva decât un reper temporar într-un amplu efort de Viață.

Un gând bun către sibienii risipiți rodnic în Țară și peste hotare. Sperăm să ajungă și la ei acest volum, parte a genezei culturale a unui oraș și inimitabilă construcție so­cială a istoriei acestei Țări. Parte din cei „povestiți” de noi sunt asemeni nouă și totuși diferiți.

Noi credem că orașul este despre oamenii săi. Așezați la îndemâna cititorului, aici, în registrul cadastral al inimii… Poate vor fi primiți în casele noastre de azi cu evlavia unui sinaxar cultural care ne răcorește de zăduful sufletesc al istoriei de acum. Noi credem că Sibiul este despre sibieni.

Sorana Maier Bițu

Constantin-Valer Necula

[1]Paul de Man, Autobiography as De-Facement, în Modern Language Notes, vol. 94, 1979, pp. 919-930, apud. Doris Mironescu, Argument. Despre biografie și neajunsurile ei, introducere la vol. Viața lui Blecher. Împotriva Biografiei, Ed. Humanitas, 2018, nota I, p. 15. 10

[2]Volumul lui Pablo d’Ors, Biografia delSilencio. Brevoensayo sobre meditacion, Ed. Siruela, coll. Biblioteca de Ensayo 54, ed. 19-a, Madrid, 2017 (prima ediție 2012), 112 pg.

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.