A fi vs a avea este un subiect provocator datorită paradigmelor prin care poate fi abordat.
Analiza gramaticală a verbelor a fi și a avea are rolul de a stabili reguli unitare de comunicare pentru înțelegerea cât mai exactă a sensurilor în diferite contexte. Dicționarul explicativ oferă multe definții pentru explicitarea verbelor, dar nu detalierea chestiunilor de semantică face obiectul lucrării de azi.
Această planșă va cuprinde câteva aprecieri la simbolistica verbelor preluate din contexte uzuale, istorice sau filozofice. În general expresiile fac referire la atitudinea față de valorile personale sau la cele exprimate în societate.
Iată câteva exemple pentru verbul a fi:
- ”Firea” de la ”a fi” omului e schimbătoare! Este o constatare, o prevenire, explicitare, sau poate o expresie a toleranței asupra atitudinilor și a conduitei umane.
- ”Fii tu!” Încurajarea manifestării trăsăturilor de personalitate proprii; expresie a hotărârii; a curajului.
- Expresia ”fii om cu mine, ca să fiu domn cu tine”, sau mai pe scurt ”om și domn” presupune reglementarea reciprocă, etică a unor relații.
- ”A fi domn e o-ntâmplare a fi om e lucru mare”. Termenii om și domn din aceste expresii alăturate verbului implică valori pe o scară subânțeleasă de către interlocutori și are menirea raportării conduitei personale la dezirabilitățile sociale.
- ”Fii domn, dacă nu ți-e greu!” nu este altceva decât o atenționare sau un imbold ușor ironic în vederea împlinirii expectanțelor comunității.
Expresii exemplificative pentru verbul a avea:
- ”Am destul” este o expresie care demonstrează posesia, bunăstarea, mulțumirea, securitatea.
- ”Am și-aș mai avea” exprimă oarecare satisfacție, dar și dorința de a mai completa necesarul.
- ”Am și pentru tine”! condescendență, prietenie, relație de mare încredere și generozitate.
- ”Am cât pentru zece”! presupune o mare satisfacție și poziționarea pe un status social superior.
- ”Am până-i lume” *******, un fel de ”a avea” la superlativul absolut demonstrează incredibilă agoniseală, abundență, lipsa grijilor.
La nivelul conștiinței comune oamenii se identifică cu posesiunile, realizările, apartenențele, recunoașterile lor. Dacă întrebi un om cine este el, la acest nivel înțelesul termenilor se amestecă. De exemplu: sunt posesorul ”Daciei” roșii din parcare, am copii, am meseria de…în vârsta de…am domiciliul în Ro, aparțin poporului, etc.
În esență însă, omul este cu totul altceva decât acestea, este o multitudine de euri. Cunoașterea de sine și cunoașterea lumii din perspectiva fizicii cuantice transformă oamenii în persoane conștiente cu decizii raționale îndreptate spre apartenența individuală la univers, la absolut.
Expresiile legate de a fi și a avea culese din piață, stadion, umor, literatura etc., colorează viața noastră, o nuanțează și deseori creează momente de naivă bucurie.
În anumite cazuri noțiunile devin subiecte de cercetare lingvistică.
Studiile de antropologie menționează un aspect insolit referitor la a avea-avere. Schimbările climatice din negurile vremii au determinat oamenii să-și facă provizii suficiente. A avea capătă sensul de asigurare a resurselor în vremuri grele.
Abordând averea din alt punct de vedere consider că femeile care se orientau în mariaj sau relații spre bărbați puternici și avuți își asigurau astfel existența lor și pe a urmașilor.
Teoria selecției naturale specifică ideilor darwiniste se pare că anticipează avariția și consumul ostentativ prin care se demonstrează de fapt puterea. Puterea modifică atitudinile, caracterul, comportamentele previzibile dobândite prin educație. Experiențe din întreaga lume demonstrează că în contradicție cu educația, sfera politică din organizarea statală urmărește puterea.
Când se vorbește despre putere și bani pot fi uitate concepte ca morală, prietenie, loialitate, deminitate, onoare și altele. Începe era lui a avea care devine mai vizibil și mult mai dorit decât a fi. Cum ar putea fi altfel într-o lume în care media globalizată declară consumismul drept caracteristică esențială a societății. Marketingul de succes asigură câștiguri uriașe pentru multinaționalele care conduc guverne, promovează ignoranța și vânzarea a orice: de la cumpărături cu scop terapeutic (shoping) la țel în viață (born for shoping).
Războiul rece prin propaganda estică promova cunoașterea științifică a lumii și în condițiile de atunci a fi devinea dominant. Influența comportamentului cauzat de dinamica relației a fi vs a avea a constituit subiect de dezbatere școlară pentru o poziționare dezirabilă social. Educația elevilor avea ca obiectiv asigurarea că elevii, viitorii adulți vor asimila un compostament social, bazat pe respect social, cinste și dreptate. Se cultiva curiozitatea epistemică și dezvoltarea intelectuală. Ariviștii și lacomii erau blamați.
Omul nou era totuși o utopie a contextului politic.
Constatăm că trăim într-o lume duală în care alternează anotimpurile, ziua cu noaptea, plus cu minus, da și nu, bun și rău, lumină întuneric și exemplele pot continua pe o spirală evolutivă unde alternează afi cu a avea.
Se impune să remarcăm faptul că în științele sociale spețele se analizează în contextele lor, care pot fi: sociale, istorice, religioase, ideologice, economice, materiale, financiare, topografice, meteorologice, șamd.
Literatura, istoria, științele sociale consemnează dorința unor oameni de a fi, de a ființa în eternitate prin fapte bune sau rele.
Deseori puterea se asociază cu tendințele narcisiste cu dorința de recunoaștere socială și supunere oarbă din partea subalternilor. Uneori posibilitatea de a avea potențează dorința de fi, nesăbuită. Abuzurile și dictatura au la bază deseori astfel de conjuncturi.
Un exemplu istoric remarcabil unde în politică a avea se potențează reciproc cu a fi este situația în care Regele Pepin cel Scurt (714-768) primește recunoașterea Papei de la Roma (751), pentru A FI rege al francilor. Doi ani mai târziu același rege constiuie așa zisa ”Donație Pepiniană” prin care se recunoaște organizarea formală a Statului Papal.
În același stil pentru a fi Biserica catolică are foarte mult aur adus de către conchistadori din America latină. Ele, bisericile impresionează prin dimensiuni, bogăție, dar și prin calitatea construcțiilor, care au dăinuit peste timp.
Consider că în aceste condiții cei care doresc să fie caută condiții speciale. Se retrag la mănăstire, se cufundă în lumea cunoașterii; bibliotecile le conferă forță; iluminarea conferă grație. Inițiații în înțelegerea lumii, a universului își găsesc locuri unde se pot dedica meditației și înțelegerii fenomenelor astrologice, a fizicii cuantice, a vibrațiilor energetice și formele de manifestare, a învățăturilor inițiale, până la pervertirea lumii.
Consider că în general, A fi își menține consistența în tainica moștenire a vechilor cunoștințe egiptene, în științele regale ascunse vulgului nesăbuit.
Din punct de vedere filozofic curentul la modă pentru înțelegerea sensului a avea vs a fi și salvarea planetei se ramacă o nouă paradigmă.
Noua paradigmă mondială, sintagmă tot mai des auzită are la bază întoarcerea la natură, protejarea ei printr-o formă alternativă de utilizare a resurselor și o nouă organizare socială.
Resursele alternative descoperite de Tesla sunt nesfârșite, la îndemâna tuturor statelor și în principiu inepuizabile. Protejarea mediului, a mărilor, a speciilor de animale ca un bun universal va provoca un comportament responsabil în ceea ce privește a avea și a fi, sau a nu fi.
Perspectiva socială a noii paradigme presupune transformarea organizării ierarhice a societății într-o versiune pe orizontală după modele naturale unde individul va deveni personalitate și nu un număr statistic.
Acestea sunt perspectivele filozofice cultivate și promovate în scopul salvării planetei. Omul este o imagine a planetei. Din această perspectivă A FI devine reversibil și nu opoziție cu A AVEA.
Înțeleg că eu sunt planeta și universul pe care le am.
Alexandru Mureșan