◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro19.03.2024

CONTEXT, revista ziariştilor băcăuani

După Revoluţie, presa, poate singura instituţie care a devenit cu adevărat liberă, şi-a dorit să se organizeze, să-şi creeze un organism , prin revitalizarea unei asociaţii profesionale – UZPR – împlinind în acest an un secol de la înfiinţare, care să o apere de ingerinţele politicului, a patronatelor şi, de ce nu, de propriile derapaje, de la normele deontologice, morale şi juridice. Au fost, la nivel naţional, câteva încercări, unele reuşite, altele adevărate tunuri care scoteau doar fum, deoarece gloanţele fuseseră confiscate…

Abia, de trei ani, ziariştii din Bacău, din iniţiativa şi eforturile tenace ale unui gazetar cu state vechi în breaslă, atât în plan local cât şi naţional, numele lui este Cornel Cepariu, la care au aderat şi alţi confraţi, s-a înfiinţat o organizaţie a ziariştilor profesionişti, care, în scurt timp, a aderat ca filială la Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, singura, de altfel, care a rezistat în timp. A primit şi un nume: Filiala „Marius Marius Mircu se naşte la 9 iunie 1909, în Bacău. Prozator şi reporter. Frate cu prozatorul Marcel Marcian şi cu matematicianul Solomon Marcus.

Marius Mircu se naşte la 9 iunie 1909, în Bacău. Prozator şi reporter. Frate cu prozatorul Marcel Marcian şi cu matematicianul Solomon Marcus.

Şcoala generală şi liceul în Bacău. Absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, studii continuate la Paris.

Publică în numeroase reviste ale vremii, semnează broşuri-povestiri, adaptări, însemnări de călătorie.
Dar, în primul rând, este ziarist, „trimis special”, reporter prin excelenţă. Este martorul şi creatorul evenimentului.

„Ziaristul nu este un istoriograf, e cronicar subiectiv. Nu lasă istoriei răspunderea, şi-o ia el singur. Un ziarist, un reporter are vîrsta faptelor pe care le relatează, ia parte la evenimentele pe care le relatează (şi le însuşeşte). Mai mult decît atît, cel care relatează un eveniment – într-un sens foarte generos şi cuprinzător al termenului – capătă drept de proprietate nu doar asupra povestirii înseşi, ci şi asupra realităţtii pe care o comunică”, ne-a lăsat moştenire peste timp Marius Mircu.

El a fost ales să fie mentorul sprirtual al ziariştilor băcăuani, a cărui personalitate şi activitate publicistică şi literară va fi subiectul unui amplu material, care va fi publicat în Revista CONTEXT. După înfiinţare, filiala noastră a început cu paşi siguri consolidarea şi afirmarea pe plan local şi naţional. Şi cum o putea face mai bine decât prin ceea ce ştiu ziariştii să facă, prin scris. Aşa a apărut foarte repede CONTEXT, publicaţie a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala „Marius Mircu”, după cum se identifică încă de pe prima copertă. Este deja la numărul 2. Redactor şef este Ştefan Radu, redactor şef adjunct, Cornel Cepariu (care a fost ales preşedinte al Filialei), secretar general de redacţie, Răzvan Pesa-Moza.

Materialele prezente în recent apărut număr 2 compun o direcţie interesată deopotrivă de naţional şi universal, de tradiţie şi noutate. Din această perspectivă, Cornel Cepariu descompune relaţia dintre individul obişnuit, civilizaţia elitistă şi epoca mulţimii, pornind de la lucrarea lui Gustave Le Bon dedicată psihologiei mulţimilor. Gazetar cu state vechi, Mihai Buznea realizează la rându-i un zigzag inteligent printre realităţile europene. Mai departe, cu titlu de obligativitate este prezentarea realizată de profesorul şi cercetătorul băcăuan Viorel Cruceanu, cu referire la rolul României din postura de mediator al păcii bilaterale dintre Egipt şi Israel: contrar percepţiei interne, diplomaţiei româneşti din anii „comunismului” i-ar trebui recunoscute şi multe merite. Rândurile sunt acompaniate de fotografii din Arhivele Naţionale ale Israelului. Discursul pragmatic e îmbrăţişat şi prin câteva intervenţii cu tematică economică, precum cele semnate de Constantin Boştină (doctor în economie, preşedintele ASPES): „Ce facem cu economia României?”, conf. univ. dr. Costel Ceocea – „E un moment în care fiecare dintre noi trebuie să ne asumăm nişte roluri care să susţină schimbarea” –, interviu consemnat de Ştefan Radu; tot în această linie, Dănuţ Dudu, cu „Bacăul, între Europa şi un judeţ de tranzit”. Schimbând registrul către zona politicului, demn de interes e interviul realizat de Gheorghe Bălţătescu cu fostul europarlamentar Minodora Cliveti – „Un europarlamentar are în primul rând ca obiectiv interesul ţării sale”, dar şi eseul Minodorei Cliveti: „Avem europarlamentari?” Treptat, ajungem într-o matrice culturală: Luciana Pascu-Cârlan, „Dialogul francofon – vector de comunicare interculturală”; Romulus-Dan Busnea, „Cultură şi identitate în Europa. Programul In Context Slănic-Moldova”. Între aici şi acolo, între aproape şi departe, Ştefan Mitroi mărturiseşte în registru liric coordonatele „Satului meu planetar”, în timp ce Ştefan Radu readuce în discuţie problema elitelor, aflate între jertfă şi păcat. Istoricul de artă Pavel Şuşară are o atitudine corectă, mai ales , cu privire la repatrierea semnelor culturale marca George Apostu. Carmen Mihalache măsoară „Acel grăunte de idealism”, iar spiritualitatea, în forma ei virtuală, este în continuare redimensionată de părintele Constantin Gherasim. Cornel Galben îl aşază sub statutul de Rex de Dacia pe Sfântul Voievod Ştefan. Ne întoarcem în realităţile subiective, prin „experienţele feroviare la nord şi sud de Bacău” ale lui Ovidiu Pauliuc, prin „portretul” comunităţii românilor din Cipru (Leonard Popa) ori a românilor din Canada lui Eugen Verman. „Cronica limbii” este asigurată de profesorul Ioan Dănilă, din aceeaşi credinţă că „fiecare dintre publicaţiile de cultură în primul rând, ar trebui să aibă o rubrică de cultivarea limbii”. Am lăsat la urmă ceea ce constituie interviul de forţă al numărului de faţă: unul obţinut de Cornel Cepariu, care surprinde satisfacţia reuşitelor muzicale ale lui Ovidiu Bălan, dirijor intrat deja în dirijor intrat deja în „istoria locului”.

Copertele I şi IV sunt ilustrate cu lucrări de caricatură, semnate de Victor Eugen Mihai (VEM), iar la interior caricaturile sunt semnate de Florin Balaban. Să mai menţionăm că revista este tipărită la Smart Copy Print. 

„Context”, o publicaţie ce trebuie urmărită, îndrăznind să credem că va fi o voce de luat în seamă pentru o perioadă îndelungată, este  rezultatul unei idei mai vechi . Încolţită în urmă cu 20 de ani , iată prinde rădăcini sigure  în Bacău.

 Din filială fac parte acum peste 52 de ziarişti din presa scrisă, radio şi televiziune, foto-reporteri, caricaturişti de presă. Dacă tot vorbeam de afirmare a organizaţiei noastre, în revistă, puteţi citi şi despre performanţele a cinci jurnalişti băcăuani, laureaţi la Gala Premiilor UZPR, respectiv Gala jurnalismului românesc.

Gheorghe Bălţătescu – Marius Manta /  UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *