CONCURSUL NAȚIONAL DE POEZIE ”IULIA HASDEU”,  EDITIA A XVII-A, 2019

În perioada 7-11 noiembrie 2019, Casa de Cultură ”I.L. Caragiale” Ploiești a  organizat o nouă ediție a Concursului Național de Poezie ”Iulia Hasdeu”, inițiat cu 17 ani în urmă de către scriitorul Gelu Nicolae Ionescu, referent pe atunci al Casei de Cultură ”I.L. Caragiale”.

Concursul a avut și are ca obiective principale: depistarea și încurajarea tinerelor talente, aflarea de informații inedite despre Iulia Hasdeu și familia ei și despre specificul unei construcții unice în România, Castelul acesteia din orașul Câmpina.

În acest an la concurs a participat un număr de 44 de liceeni din întreaga țară.

Juriul alcătuit din Iulia Dragomir, poetă și profesor de limba și literatura română, Mădălina Paula Ștefan, poetă, profesor de limba și literatura română, Gelu Nicolae Ionescu, profesor, poet, redactor coordonator al revistei ”Atitudini”, a stabilit următorii premianți:

Marele Premiu: Horodincu Teodora – Liceul ”Dimitrie Cantemir”, Dărăbani, județul Botoșani.

Premiul I – Popa Denisa Ștefana – Colegiul Național ”Petru Rareș”, Suceava, județul Suceava

Premiul II – Doliș Viviana – Colegiul Național ”Gheorghe Vrânceanu”, Bacău, județul Bacău

Premiul III – Ionică ”Andreea Bianca”, Colegiul Militar ”Ștefan cel Mare,” Câmpulung Moldovenesc   

Mențiune I – Bodolică Marius Constantin – Colegiul Național ”Ferdinand I”, Bacău, județul Bacău

Mențiune II – Panait Raluca Maria, Liceul Teoretic ”Mihai Viteazul”, Caracal, județul Olt.

Decernarea premiilor a avut loc, luni, 11 noiembrie, la Muzeul Memorial ”Iulia Hasdeu” din orașul Câmpina.

Premiile au fost înmânate de către scriitorul Gelu Nicolae Ionescu, directorul Casei de Cultură ”I.L. Caragiale”, Ploiești.

Premianții s-au autoprezentat și au recitat/citit din propriile poezii.

Horodincu Teodora a participat la mai multe concursuri literare și a obținut Premiul special la Concursul ”Mihai Eminescu”.

 Poetul ei preferat este Marin Sorescu, pentru ea ”Poezia este cea mai sinceră și dezinvoltă formă de exprimare și scrisul, un talent.”  

Popa Denisa Ștefana, scrie de 1 an, a fost încurajată în arta scrisului de către bunica și prietenul ei. Pentru ea poezia înseamnă un mijloc de eliberare, de a-și exprima sentimentele. Poeții ei preferați sunt Emily Dickinson și Mircea Cărtărescu.

Doliș Viviana – Scrie poezie de când era elevă în gimnaziu,  fiind încurajată de profesoarele ei de limba română.

 A participat la concursuri literare și a obținut Premiul I – Concursul ”Ana Blandiana.”  Poeții ei preferați sunt: Gellu Naum și Mircea Ivănescu. Pentru ea poezia înseamnă în primul rând ”emoție”, libertate de a-și materializa emoțiile raportate la lumea in care trăim.

Ionică Andreea  – Bianca – Talentul ei a fost descoperit și încurajat de către profesoara ei de limba română, Romaga Maria.

 A obținut Premiul I la Festivalul Internațional de Creație ”Ana Blandiana” și la Concursul Național ”Tinere Condeie,” este redactor și colaborator al revistei ”Mușatinii” a Colegiului Național Militar ”Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc.

 Poetul ei preferat este Mircea Cărtărescu. Pentru ea poezia este viață indispensabilă ca și procesul de inspirație-expirație, o formă de autocunoaștere: ”Scrisul mi-e alături mereu, amintindu-mi cine sunt, ce pot, ce vreau.”

Bodolică Marius-Constantin  –  Scrie poezie de la vârsta de 16 ani. În evoluția lui ca poet un rol important l-au avut profesorii: Gruie Piticar, Petre Isachi, Necula Stoian. A publicat în revistele băcăuane: ”Plumb”, ”Ateneu”, „13 Plus”. Poetul lui preferat este Arthur Rimbaud.  A obținut Premiul II la etapa județeană a Concursului ”Tinere Condeie;” Premiul III la etapa națională a Concursului ”Tinere Condeie”; Premiul III – Concursul ”Noi suntem tinerii Europei”.

Pentru el poezia este ”o formă de cunoaștere, superior intrinsecă; inefabilul trăirii lăuntrice, probabil, a priori, devine prin intermediul stihului, exprimabil.”   

Panait Raluca-Maria compune versuri de la vârsta de 15 ani, sub îndrumarea profesorului ei Mihai Boșogea. Talentul i-a fost deja recunoscut prin premiile obținute până în prezent: Premiul II – Concursul Național de Poezie ”Tradem”; Premiul Național pentru Poezie la Festivalul – Concurs Național de Literatură ”Moștenirea Văcăreștilor”; Premiul ”Vasile Voiculescu” în cadrul Concursului Național de Creație literară ”Vasile Voiculescu.” Poetul ei preferat este Alejandra Pizarnik”. Pentru ea poezia este un spațiu intim, vital care îi oferă posibilitatea de a dezvălui cea mai pură, cea mai autentică formă a sufletului ei. Constantin Eduard Gabriel, membru al Cenaclului ”Atitudini”, pasionat de teatru și de literatură, a recitat din propriile poezii. Consideră că ”artișii sunt singurii oameni adevărați.”    

Cea de-a doua parte a activității a constat din vizitarea muzeului împreună cu directorul acestuia, domnul Dragoș Stanciu, care ne-a oferit o prezentare sintetică și plină de semnificații a castelului.

Astfel, tinerii poeți au putut afla date importante despre familia Hasdeu și despre o construcție unică în țara noastră și cu o simbolistică bogată. Castelul a fost construit de către savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu între anii 1894-1896 în amintirea celor două Iulii, soția și fiica decedată prematur, ca loc de alinare a suferinței și ca modalitate de a putea vorbi cu spiritul fiicei sale. Este cel de-al doilea templu spiritist construit de Hasdeu, primul fiind cavoul familiei din Cimitirul Bellu.

În sufrageria castelului se află medalioane cu portretele membrilor familiei. Ghidul a insistat asupra vieții Iuliei, copilul genial,  care la vârsta de 4 ani vorbea 2 limbi străine, la 7 ani termină școala primară, la 11 ani, gimnaziul și cunoștea 5 limbi străine, la 16 ani se înscria la studii universitare la Sorbona. Dorința ei cea mare a fost ca la vârsta de 20 de ani să obțină doctoratul, vis neîmplinit, deoarece o boală necruțătoare de tuberculoză a smuls-o din planul vieții pământești.

Clădirea  are trei turnuri crenelate, în mijloc se află templul/biserica familiei, prevăzut cu un ansamblu de forma unui pahar, ce simbolizează paharul suferinței lui Iisus. În partea superioară este expusă o statuie din lemn ce îl reprezintă pe Iisus.  Despre aceasta se spune că a rămas nevătămată în toate intemperiile care au afectat castelul. Pictura de pe tavan reprezintă labirintul Universului, despre ușile metalice se afirmă că nu permit intrarea spiritelor rele.

 Sunt prevăzute cu oglinzi paralele, prin care se realizează o trecere de la profan la sacru, o îndumnezeire a omului.

 Tot aici pot fi admirate pictura cu chipul Iuliei și o galerie cu tablouri ale unor personalități ale vremii. Aici se află și pianul Iuliei despre care ni s-a spus că din uneori cântă singur.  

Am trecut în altă cameră, biroul savantului, cu mobilier rococo, pictură murală,  vitralii și oglinzi paralele, purificatoare și îndumnezeitoare prin multiplicarea luminii la infinit.

 Pe un perete este expus ultimul tablou pictat de Iulia, ”Paris și Elena.” Alte 2 camere sunt cea de spiritism prin care B.P. Hasdeu vroia să comunice cu spiritul fiicei lui și camera cu dale, dala fiind simbolul morții premature.

După turul ghidat al muzeului, celor 6 premianți, din partea muzeului le-au fost oferite câte 2 cărți: ”Amurgul demiurgului”, de Jenica Tabacu și ”Ideile și faptele lui B.P. Hasdeu”, autor Iuliu Dragomirescu, editor Ion Oprișan.

 Sunt tineri cu care ne mândrim și în care viața pulsează sincer și creativ.

Au fost felicitați, li s-a urat succes, au fost sfătuiți să continuie să scrie, indiferent de profesia pe care o vor avea.

 

ELENA TRIFAN / UZPR

 

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.