Autoizolarea

Generalul Florin Paul, medic epidemiolog:

LUMEA SĂ STEA ACASĂ

  • „Dacă îi izolăm pe toţi 21 de zile, acasă, procesul epidemiologic este fracturat , nu mai există acea transmitere a agentului patogen de la purtător-contaminat la masa receptivă”
  • „COVID 19 supraviețuiește câteva zile, chiar dacă nu se află într-un organism, ceea ce nu se întâmplă cu virusul gripal sau cu alte virusuri”
  • „Pandemia înseamnă extinderea unui proces infecţios pe mai multe continente despărţite de mări; este clar că ne confruntăm cu pandemie – aşa scrie definiţia, la carte”
  • ”Chinezii au făcut cel mai bun lucru din toate – au realizat o centură carantinară în jurul zonei afectate prin care nu a mai trecut nimeni”
  • „Aceste coronavirusuri, la origine, sunt virusuri de origine animală, cea mai frecventă gazdă a lor sunt șobolanii sau animale înrudite cu ei”
  • “A fost publicat un articol care pune sub semn de întrebare evoluția naturală și apariția acestui virus, în care se spunea că forța de penetrare a acestui coronavirus se datorează ataşării unei secvențe din structura virusului SARS, ceea ce îi dă o asemenea agresivitate și această capacitate de a invada corpul uman” 
  • În mod normal, coronavirusurile nu sunt în general capabile să populeze „humanoizii”
  • Interviu cu generalul medic Florin Paul, medic epidemiolog ca formare, cu experienţă internaţională de excepţie dobândită în zone periculoase pentru misiunile de peacekeeping şi umanitare ale ONU; A activat 24 de ani în misiuni internaţionale efectuate în Africa, Europa şi SUA

Reporter: Stimate domnule general Florin Paul, care este opinia dumneavoastră cu privire la evoluţia coronavirusului COVID 19?

Florin Paul: Din punct de vedere medical, consider că este o evoluţie oarecum normală a procesului epidemiologic, având în vedere că, în prima lună de la debutul şi de la apariţia procesului infecţios, nu prea a ştiut nimeni despre ce este vorba şi care sunt problemele COVID 19.  De obicei, atunci când apare un virus nou, lumea medicală încearcă să vadă care sunt similitudinile cu alte procese asemănătoare din trecut. Din punct de vedere al structurii antigenice, al modului în care se diseminează în populaţie şi al procesului de incubaţie, există diferenţe semnificative între COVID 19 şi virusul care a fost considerat iniţial– SARS, dar şi virusul gripal care este luat cumva ca un model sau ca un etalon.

Virusul SARS a creat în 2003-2004 o epidemie destul de serioasă din punct de vedere al consecinţelor, dar pe un spaţiu relativ restrâns, iar virusul gripal – pe care deja îl ştim – are o particularitate faţă de alte virusuri că, sezonier, îşi schimbă într-un anumit procent structura antigenică şi atunci poate să provoace îmbolnăviri şi la indivizi care fie au fost vaccinaţi în anul precedent, fie au avut gripa cu formula virusului de anul trecut sau din anii trecuţi.

Acest COVID 19 este diferit, ceea ce a produs un pic de confuzie în lumea medicală. 

Un lucru bun din punct de vedere al materialului şi al probelor de analizat a fost că acumularea îmbolnăvirii într-o zonă bine definită (Wuhan, China), foarte populată, a permis celor care se ocupă de identificarea proceselor epidemiologice, celor care fac predicţii, celor care fac estimări matematice despre cum va evolua virusul, să înţeleagă anumite lucruri.

În același timp, evoluția extrem de rapidă a numărului de îmbonăviri în provincia chineză Hubei a fost absolut exponențială și a impus niște măsuri extrem de drastice – aș putea spune că măsurile de la noi sunt niște firimituri în comparaţie cu ei – pentru a se interveni cu ce se putea la momentul respectiv, deoarece metodele moderne medicale – gen vaccinare, tratamente medicamentoase – nu au nici un efect.            

Chinezii au făcut cel mai bun lucru din toate – au realizat o centură carantinară în jurul zonei afectate prin care nu a mai trecut nimeni. Acest lucru este scris și în raportul Comisiei echipei comune OMS-China care a analizat evoluția bolii și fenomenul epidemiologic din China, cât și modul în care Guvernul și populația chineză în general  au răspuns la această problemă.

Prin crearea acestei centuri carantinare, populația a rămas acolo unde era. S-au format clustere pe familii, s-a întrerupt activitatea foarte multor organizații, din toate domeniile economice și sociale, și oamenii au stat acasă. Teoretic, numărul de pacienți potențiali era același – câteva multe milioane de oameni – , dar în momentul în care i-au pus să stea acasă, în familie, focarele s-au transformat practic în clustere familiale.

Chiar dacă un procentaj destul de mare din populaţie a fost afectat şi s-a îmbolnăvit acest lucru nu s-a întâmplat deodată. Cazurile au fost etapizate. A mai existat temerea ca nu cumva să fie implicate mai multe tulpini virale, cu structuri antigenice un pic diferite. Din fericire nu a fost așa.

Reporter: Presa internaţională a scris că oamenii de ştiinţă de la Școala de Științe a Vieții de la Beijing și Institutul Pasteur din Shanghai au descoperit că virusul a evoluat în două tulpini majore – denumite tipuri „L” și „S”. Cele mai vechi „tip S” par a fi mai blânde și mai puțin infecțioase, în timp ce „tipul L” care a apărut mai târziu, se răspândește rapid și reprezintă în prezent aproximativ 70% din cazuri. Cum vedeţi această evoluţie? 

Florin Paul: COVID 19 nu are mai multe tulpini. Vorbim în fapt de două variaţii în agresivitate ale virusului COVID-19, respectiv varianta S-Type este mult mai blândă comparativ cu varianta L-Type. S-a observat că varianta L este este mai prevalentă decât varianta S. Dar structura lor antigenică este identică.

În momentul de față sunt 6 tulpini de coronavirus care pot să provoace patologie pe organismul uman, la trei dintre ele infecția și boala trec aproape neobservate și durează o zi-o zi jumătate. Două sunt mai serioase: este vorba de virusul SARS – China și virusul MERS, care se află într-o zonă relativ bine delimitată în Orientul Mijlociu. Peste 80-85% dintre pacienții cu MERS au contactat virusul de la cămile; este vorba de crescătorii de cămile. Este și cel mai agresiv, totul depinde de condițiile medicale, de asistenţa medicală. MERS este prezent de câțiva ani buni în acea zonă.

Reporter: Cum vă explicați apariția acestui virus în WUHAN și răspândirea lui rapidă la nivel global? A existat informaţia că virusul provine de la animale, dar unii au spus că ar fi vorba şi de o greşeală în laboratoarele din China. 

Florin Paul: Aşa cum am spus, coronavisurile sunt virusuri ale căror gazde sunt rozătoare. Ele nu sunt virusuri cu caracteristici umane, au căpătat această capacitate de a invada corpul uman probabil prin treceri succesive prin alte gazde decât cele orginale, pentru că ele se diseminează. De exemplu, virusurile hepatitice au fost iniţial virusuri ale păsărilor, dar din cauza conjuncturilor în care sunt crescute animalele, sunt hrănite, au apărut și niște aberatii care s-au materializat în existența unor virusuri hepatice care produc infectarea ficatului și a organismului la om.

Sunt chestiuni de genetică care sunt normale în natură, pentru că fiecare organism, indiferent cât de mic sau mare este, luptă să supraviețuiască. Și bineînțeles structurile cele mai simple, precum virusurile și bacteriile, au cea mai mare mobilitate. Mai greu e să supraviețuiască un mamifer sau o pasăre. Dinozaurii au dispărut în momentul în care nu s-au putut adapta climei și modificărilor condiţiilor de pe planetă care s-au schimbat într-un timp extrem de scurt.

Reporter: Doctorul Raed Arafat a spus, recent, că COVID 19 va avea un “vârf” în perioada Paştelui, apoi numărul cazurilor  va scădea, dar va reveni spre sfârşitul anului. Dumneavoastră ce părere aveţi?

Florin Paul: Sunt niște caracteristici ale virusurior ca și ale tuturor organismelor care preferă o anumită sezonalitate, un anumit anotimp, un anumit mediu. Ține de diversitatea vieții pe această planetă.

Este foarte greu să prevedem acum că acest virus se va întoarce sau nu, pentru că suntem la primul episod – nu sunt nici trei luni de când boala a apărut și virusul și-a semnalat prezența, este adevărat cu foarte mare agresivitate.

Așa că va trebui să vedem exact ce și cum se va întâmpla în continuare. Nu pot nici să susțin, nici să infirm declaraţiile domnului Arafat. Dar ceea ce știu eu este altceva – extinderea acestui patogen depinde de măsurile pe care fiecare comunitate – fie că e țară, regiune etc – le ia, pentru a o controla cât de mult se poate, cu miijloacele pe care el avem acum.

Coronavirusurile au o transmitere respiratorie. La COVID 19 – transmiterea aeriană respiratorie nu este cea mai importantă, ci este vorba de transmiterea de contact, ceea ce este ceva cu totul nou.    

De exemplu, când un individ are virus gripal, acesta tușește și strănută, iar virusul, prin picături, poate să ajungă și la 5 -7-10 metri. La noul coronavirus – COVID 19 – s-a constatat că particulele respective cad foarte repede, maxim 1,5-2 m. Ceea ce este, însă, extrem de important este că el supraviețuiește câteva zile, chiar dacă nu se află într-un organism, ceea ce nu se întâmplă cu virusul gripal sau cu alte virusuri.

Reporter: Consideraţi că măsurile luate până acum de autorităţile române au fost suficiente? 

Florin Paul: Nu aș vrea să supăr pe nimeni, dar am urmărit conferinţele de presa despre acest virus şi ce m-a suprins foarte mult este că acolo nu am văzut nici un epidemiolog. S-au spus multe lucruri, idei de bun simţ până la urmă, dar nu prea aveau amprenta unui specialist care să spună ce trebuie să facă România cu adevărat.

Vă dau un exemplu: noi închidem școli. Ce se întâmplă cu copiii aceștia? Stau acasă, dar părinții se duc la serviciu și se întorc. Dacă nu au cu cine să îi lase, vin bunicii sau alte persoane care și ei merg pe afară. Riscul de îmbolnăvire este același.

Dacă închiderea școlilor și ţinerea copiilor acasă au fost luate ca să nu fie folosiți ca sursă de transmitere, eu cred că această măsură reduce transmiterea infecției cu 5%-10%, ceea ce este absolut insignifiant.

Personal, închiderea şcolilor mi se pare o măsură puțin analizată.

Dacă ar fi să recomand ceva ar fi ca TOATĂ LUMEA SĂ STEA ACASĂ.

În China, în zona Wuhan, autoritățile i-au pus pe locuitori să stea acasă, cu familiile, să nu se miște de acolo, le-au asigura logistică, cele necesare.  Şi la noi ar trebui ca părinții să stea acasă cu copiii.  

Știu că este un pic utopic să se întâmple asta, chiar imposibil, dar asta ar trebui să se întâmple. Și să se miște doar cine trebuie.

Este adevărat că nivelul de răspândire, al numărului de indivizi pe care îi avem ca purtători în faza iniţială  este redus, dar prin modalitatea de transmitere poate să se ajungă la o extensie exponenţială.

De exemplu, în metrou, unde este foarte aglomerat, dacă ai 3-4 purtători care poate să îi contamineze şi pe alţii, măcar jumătate din vagonul acela va fi contaminat. Este simplu. Repet, nu se transmite doar prin tuse. Dacă cineva a strănutat şi au rămas picături pe haine sau obiecte, gen mâner sau bare, se poate transmite.

Am mai auzit o aberație. Li se cere  supermaketurilor să cureţe și să dezinfecteze cât mai des. Întrebarea este cu ce materiale, dacă nu sunt?
Doctorul Raed Arafat a spus foarte clar că România a pierdut momentul să comande la nivel european o cantitate cât de cât substanțială de dezinfectanți și de alte substanțe. Dacă nu avem, cu ce dezinfectăm?

M-am mirat și mă miră că nu văd  nici un epidemiolog la televizor. Avem epidemiologi de marcă în țara asta, unii sunt la pensie, alții sunt activi. Avem directori, profesori, șefi de clinici, oameni cu experiență pe teren. Aceia trebuie întrebați.

Ministrul Sănătății este chirurg; să își facă treaba de chirurg, nu să ne dea nouă sfaturi pe care i le spun alții. Și nu sunt cele mai adecvate. Practic, cei care trebuie să vorbească nu o fac din „n„ motive,  nu ştiu, poate nu sunt lăsați, se consideră că e mai important să vorbească ministrul.

Ministrul ar trebui să fie un om cu gândire strategică, aici avem nevoie de oameni cu experienţă practică la nivel operațional si la nivel tactic, cum se spune în armată.

Reporter: Cât aţi recomanda să stea oamenii acasă?

Florin Paul: Undeva, între două şi trei săptămâni. Din momentul contactului infectant, în care omul sănătos se întâlneşte cu unul care îl contaminează, incubaţia este undeva între 7 şi 14 zile.

S-au descris situaţii în care incubaţia  a fost până la 28 de zile.

Dacă îi ţii pe toţi 21 de zile, acasă, procesul epidemiologic este fracturat, nu mai există calea de transmitere de la purtător-contaminat la masa receptivă. Desigur că ceea ce afirm eu aici poate fi considerată o utopie. Dar să nu uităm că singura modalitate de a stopa procesul epidemiologic este blocarea totală şi efectivă a transmiterii patogenului de la om la om. Costurile unei asemenea politici probabil că sunt enorme, dar consider că sănătatea colectivităţii nu trebuie pusă în balanţa costurilor financiare. Viaţa fiecarui individ nu poate fi evaluată. 

Reporter: Este cazul să ne panicăm?

Florin Paul:  Eu am să fac o comparaţie cu trecerea străzii pe la trecerea de pietoni.

Sunt oameni care au murit pe trecerea de pietoni, trecând pe verde, pentru că au fost călcați de un inconştient ( încerc să fiu elegant în exprimare) care trece pe roșu. Chiar dacă ești pe trecerea de pietoni și este verde, trebuie să te uiți în stânga și în dreapta ca să nu vină vreunul să te omoare.

Da, nu este cazul să ne panicăm, pentru că panica nu face decât să blocheze modalitatea de a gândi, de a accepta, de a planifica, este o chestie normală de funcţionare a sistemului nervos şi a personalităţii fiecăruia dintre noi.

Dar trebuie să fim conștienți si la  ce ne expunem dacă nu facem ceea ce ne sfatuiesc cei care se pricep si sunt responsabili de rezolvarea problemelor. Eu eram în SUA când a început epidemia de gripă aviară în SUA in anul 2009. Locuiam  la circa 45 de km distanță de Manhattan. Mergeam cu trenul și apoi cu metroul. În momentul în care a apărut gripa aviară am hotărât să mă deplasez cu autoturismul propriu. M-a costat vreo 400 de dolari în plus pe lună, dar știam că nu trebuie să mă expun la nişte contacte pe care nu aveam cum să le evit, mai ales în metrou care este întotdeauna extrem de aglomerat, CA SĂ NU MAI AMINTESC DE POSIBILITATEA DE A-MI CONTAMINA FAMILIA SAU PRIETENII.

Trebuie redusă posibilitatea de a fi infectat.

Reporter: OMS a spus abia aseară că suntem în pandemie. Care este opinia dvs?

Florin Paul: Organizaţia Mondială a Sănătăţii a devenit mai mult o organizaţie politică, faţă de acea organizație din urmă cu 20-25 de ani care era efectiv și eficientă pe teren. Avea echipe care se duceau și interveneau pe teren. Motivele acestei schimbări sunt foarte multe – nu au mai avut finanţare, interesele sunt mari, costă foarte mult.

Definiția pandemiei nu este dată de câți oameni sunt afectaţi, ci de extinderea ei. Poți să ai în China 1 miliard de persoane bolnave şi este epidemie pentru că spaţiul este definit. Dar pandemia înseamnă extinderea unui proces infecţios pe mai multe continente care nu sunt legate, ci despărţite de mări. În momentul în care au apărut cazuri în Africa, Europa, Asia, America, este clar că este pandemie. Aşa scrie definiţia, la carte.

Astăzi, 11 martie, OMS a declarat Pandemia de COVID-19. În acest nou context internațional,  paradigma epidemiologică se schimbă fundamental. În principal se așteaptă ca toate țările care sunt incluse în acest fenomen epidemiologic de extindere mondială să colaboreze în determinarea strategiilor de luptă împotriva COVID 19 și să contribuie efectiv la implementarea strategiilor și măsurilor stabilite prin consensul general al tuturor părților implicate.

Vreau să subliniez că dificultatea majoră este ajustarea acestor strategii ce se vor a fi aplicate la specificul fiecărei țări/grup de țări în funcție de capabilitățile existente local și regional. Când spun capabilități mă refer la resursele umane, resursele de echipamente și capacități spitalicești, resursele financiare, capacitățile de transport și comunicații în timp real precum și modul în care cei care dispun de resurse pot sprijini efortul general. Exemple există, și poate ultimul pe care l-aș aminti aici este formidabila concentrare de resurse în combaterea și eradicarea epidemiei de EBOLA din vestul Africii (2013-2016).

Generalul medic FLORIN PAUL a avut, din 1994 până 2018, responsabilităţi aparte în multiple activităţi internaţionale.

  • 1994 / UNOSOM II, Somalia, şeful Departamentului de Boli Infecţioase şi Tropicale la Spitalul Militar de Campanie al M.Ap N trimis in Somalia, UNOSOM II (United Nations Operation in Somalia II).
  • 1995 – 1996 / Seful Serviciului Medical/Medic Sef, UNAVEM III, Angola.
  • 2005/Comandantul Detaşamentului Medical Românesc afiliat Spitalului Militar – american – de Campanie, din Abu Ghraib, în Iraq. Consultant al Medicului Şef al Iraqi Freedom Mission, pe probleme de epidemiologie şi patologie infecţioasă.
  • 2007 – 2010 / Şeful Secţiei de suport medical în cadrul Diviziei de suport logistic / la sediul ONU.
  • 2010 – 2012 / Director medical, Biroul de sprijin al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru AMISOM – Misiunea Uniunii Africane în Somalia.
  • 2012 – 2015 / Director medical, UNIFIL – Forţa Interimară a Naţiunilor Unite în Liban.
  • 2016 – 2018 / Consilier medical, EUCAP-Niger, Uniunea Europeană .
  • Generalul medic FLORIN PAUL a activat şi la COMEDS (Comitetul şefilor serviciilor medicale ale armatelor ţărilor membre NATO, în comitetele şi grupurile de lucru ale NATO pe probleme de epidemiologie, medical intelligence şi arme de nimicire în masă – componenta biologică.
  • A fost Visiting Lecturer pe probleme de protectie medicala a populatiei impotriva utilizarii agentilor biologici la centre de profil din România şi Turcia, şi la USArmy Medical Department Center and School Fort Sam Huston, Texas.
  • 1998-2009 / Membru al CBMTS (Chemical and Biological Medical Treatment Symposium– grup internaţional de lucru – cu participanţi permanenţi din aproximativ 40 de ţări.
  • 2004 – 2009 / Membru al grupului de lucru NEW DEFENSE AGENDA, Bruxelles, pentru expertiza în domeniul protecţiei medicale impotriva armelor de nimicire în masă .
  • A publicat zeci de lucrări de specialitate, în ţară şi peste hotare fiind extrem de apreciat pentru capacitatea sa vizionară şi experienţa de excepţie dobândită în zone periculoase pentru medicii militari ai ONU.
Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.