Modernizarea tipografiei

Paralel cu dezvoltarea ziarului și a celorlalte publicații se modernizează și tipografia. Modestul atelier, în care s-au tipărit primele numere ale ,,Libertății” s-a  transformat într-o adevărată tipografie cu peste 50 de muncitori, având posibilități reale de ,,satisfacere a necesităților crescânde ale Casei de presă și editură  ,,Libertatea”, tipărind săptămânal ziarul ,,Libertatea”, revistele ,,Lumina” și ,,Bucuria pionierilor”, iar câțiva ani ,,Femeia nouă” și ,,Satul”, manualele și cărțile publicate de Editura ,,Libertatea” precum și un număr mare de cărți și reviste în limba sârbă și în alte limbi.

În anul 1957, Editura ,,Libertatea” își expune pentru întâia dată cărțile la Târgul internațional de carte de la Belgrad.

,,Standul C.P.E. ,,Libertatea” a fost compus din două panouri împodobite artistic, pe care au fost expuse cărțile editate în limba română la noi, cărțile de literatură iugoslavă, din literatura română clasică, din literatura pentru copii și tineret, de asemenea și manuale școlare…”, relatează presa vremii. ,,…Vizitatorii Târgului s-au oprit cu plăcere în fața panourilor ,,Libertății”. Deosebita cinste ne-a făcut vizita scriitorului Ivo Andrić înteresându-se îndeaproape de activitatea editorială în limba română”, se spune în raportul de la Târg publicat în ,,Libertatea”.

Rubricarea ziarului

În primii 15 ani de apariție ,,Libertatea” și-a schimbat în mai multe rânduri concepția de redactare a paginilor. În același timp, și formatul. Din anul 1959 și până în anul 1972 ,,Libertatea” a apărut în 12 pagini, iar până în 1993 chiar și în același format (C/3), având la bază aceeași concepție grafică. Pe lângă schimbarea aspectului grafic ,,Libertatea” și-a schimbat parțial și concepția paginilor, procedând la o nouă și temeinică rubricare. Astfel, în pagina 1-a tratează probleme de politică internă, externă și economie; în pagina a 2-a, în exclusivitate, probleme de politică externă; pagina a 3-a cuprinde evenimentele de politică internă; pagina a 4-a este consacrată temelor economice, iar pagina a 5-a temelor agricole. Urmează două pagini de cultură și amatorism cultural; o pagină consacrată problematicii cercuale (district), o altă pagină consacrată femeii, o pagină de satiră, umor, știință popularizată și sfaturi practice în care se publică și programul posturilor de radio Belgrad și Novi Sad, apoi o pagină de teme din satele noastre și ultima pagină, cea de-a 12-a, consacrată în întregime problematicii sportive. Se poate spune că abia în anul 1959 s-a făcut adevărata cotitură în redactarea ziarului. S-a procedat la schimbarea formatului, la o nouă înfățișare grafică, la rubricarea lui și la orientarea, oarecum, spre cât mai multe texte analitice. De asemenea se mai observă un contact permanent cu corespondenții de la sate, dar și cu colaboratorii de specialitate. Pe paginile ziarului sunt înserate acum numeroase articole de specialitate, mai ales în domeniile agricultură și economiei de asemenea, dar și cu contribuții literare ale condeierilor noștri.

„Cupa Libertății” 

Un eveniment important în trecutul săptămânalului nostru, începând din același an crucial 1959, îl reprezintă organizarea întrecerilor sportive sătești dotate cu „Cupa Libertății”, la fotbal și la alte ramuri sportive. Primul meci în cadrul acestor competiții, care de-a lungul anilor devin foarte populare în rândul tineretului sportiv, a avut loc pe data de 5 iulie 1959 la Begheiți, între echipa de fotbal „Progresul” din această localitate și echipa „Radnički” din Sutiesca. Iar prima echipă care și-a anunțat participarea la aceste competiții a fost „Unirea” din Iancov Most. La prima ediție a competițiilor sătești dotate cu „Cupa Libertății”, cupa transmisibilă la fotbal a cucerit-o echipa „Unirea” din Uzdin.

Inițial era vorba doar despre organizarea întrecerilor de fotbal, însă datorită interesului crescând al tinerilor față de aceste competiții redacția ziarului a alcătuit, deja în primul an al întrecerilor, un program competițional în care a inclus și alte ramuri sportive. Ca de exemplu: volei, șah, handbal, tenis de masă și atletism (doar în primul an), ulterior|: baschet și ciclism, iar mai târziu trecându-se și la organizarea competițiilor în concurența pionierilor.

 

– Va urma –

 

Costa ROȘU

din ,,Libertatea 1945-1995, ani de memorie jurnalistică”

 

Legendă la foto:

Finala „Cupei” la tenis de masă (Sutiesca, 1961). În imagine: Nicolae Suciu, Petru Bejenar, Gheorghe Bosioc, Aurel Trifu și Valeriu Nistor

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.