Lupta cu știrile false a devenit război

Pe măsură ce adevărul devine tot mai mult victimă a campaniilor de dezinformare, jurnaliștii au o misiune dublă, care a transformat lupta cu deturnarea realității într-un adevărat război: trebuie să apere libertatea de exprimare și dreptul publicului de a fi informat, pe de o parte, iar pe de altă parte sunt nevoiți să se apere pe ei înșiși atunci când statele îi găsesc incomozi.
În aceste condiții, UNESCO a comandat o lucrare de anvergură, „Jurnalism, știri false și dezinformare”, carte care are o misiune: aceea de a oferi jurnaliștilor armele necesare intrării într-un conflict major, care nu demult părea un fenomen disparat. Nenumărați experți și-au adus contribuția la realizarea acestui manual al jurnalismului contemporan, care are în prim-plan contracararea cu toate mijloacele profesionale a denaturării miezului fierbinte al profesiei: aflarea adevărului. „Dezordinea informației”, cum numesc autorii ceea ce se întâmplă la scară mondială în prezent, inclusiv în state democratice care par să se fi molipsit de mijloacele folosite doar în dictaturi, trebuie înfruntată cu arme pe măsura „informării” malițioase, a propagandei emoționale care pune faptele în oglinzi strâmbe și, per ansamblu, a discreditării jurnalismului cu acest arsenal.
Ca motor principal al dezvoltării în secolele XX și XXI, informația a ajuns unul dintre bunurile cele mai de preț, „vânate” ca atare de toată lumea. Mijloacele puse în slujba atingerii acestui scop au ajuns nemăsurate, de la mari bogătași la guverne. În acest carusel au intrat, cum era și firesc, toate mass-media din lume și multe dintre ele au avut un preț pentru a trece de partea „răului”. Așa au apărut nu doar știrile false, ci și, de exemplu, nenumăratele acte de hărțuire a jurnalistelor pe motiv că… sunt femei. „Uneltele profesiei au fost întoarse împotriva noastră pentru a incita la ură, pentru a crea inamici imaginari și a creiona realități alternative. Această propagandă de care social media sunt pline este menită nu doar să inducă lumea în eroare, ci și să atace jurnaliștii la un nivel mult mai profund, cel psihologic. Aceasta este într-adevăr o nouă amenințare”, explică jurnalista portugheză Maria Ressa.
Cât de gravă este situația reiese din răspunsurile la câteva întrebări, pe care și le poate da oricine: mai pot da socoteală în fața cetățenilor guvernele, ONG-urile, marile companii, în această lume a știrilor false? Mai este libertatea de exprimare a jurnaliștilor o unealtă care poate fi pusă în slujba binelui public într-un peisaj global al inducerii în eroare?
În conformitate cu răspunsul interior – evident… – al oricărui cetățean are încearcă să se informeze corect și nu mai poate face asta fără (cel puțin) un semn de întrebare, volumul care urmează să apară este o altă armă, adaptată la dimensiunea și anvergura conflictului, în mâinile jurnaliștilor onești. Și încă una de calibru, întrucât oferă tocmai informație curată, adevărată, bazată pe date, fapte și adevăr. Ca la cartea… gazetăriei.

Oana Mihai

Despre autor

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.